Vicepremierul Oana Gheorghiu: Reformele în 2025
Vicepremierul Oana Gheorghiu a desfășurat, la sfârșitul anului 2025, o serie de discuții extensive și a analizat problemele sistemice ale instituțiilor de stat din România. Conform declarațiilor sale, reforma reală va demara în 2026. Gheorghiu subliniază că în acest moment se pune temelia reformelor, iar în anul 2026 se va începe lupta împotriva „rezistenței la schimbare”. Instituțiile de stat vor beneficia de reguli noi de funcționare, criterii de performanță și mecanisme de guvernanță.
Promisiuni de reformă amplă
În ultimele două luni, Gheorghiu a avut peste 100 de întâlniri cu diferite categorii de stakeholderi, inclusiv colegi din guvern, reprezentanți ai ministerelor și instituțiilor, precum și oameni de afaceri și consultanți. Toate aceste întâlniri au avut un element comun: necesitatea de schimbare. Conform vicepremierului, situația actuală nu este favorabilă nici companiilor, nici angajaților, nici economiei, nici statului. În anul curent, mulți români percep „reforma” ca un termen comun folosit de către guverne, dar resimțit de foarte puțini.
Construirea unei fundații solide
Gheorghiu afirmă că procesul de reformă a început, dar este încă la stadiul de temelie, o etapă esențială, dar invizibilă, fără de care nicio construcție nu poate avea stabilitate. Aceasta este, totodată, cea mai provocatoare fază, în care se stabilesc reguli clare, criterii de performanță și mecanisme de guvernanță menite să împiedice risipa și comportamentul iresponsabil în companiile de stat.
Reforme vizibile în 2026
Vicepremierul precizează că nu promite miracole și recunoaște că deteriorarea sistemului în decursul anilor nu poate fi remediată peste noapte. Este însă crucial ca structurile stabilite acum să fie solide și ireversibile. Gheorghiu își propune ca 2026 să fie anul în care reformele se vor traduce prin beneficii concrete: companii de stat care nu mai consumă resurse fără a produce nimic, directori care nu mai primesc bonusuri după ani de pierderi, și contracte bazate pe performanță nu pe relații personale.
Provocările reformelor
Vicepremierul avertizează că reformele nu vor fi un proces ușor și că amânarea nu mai este o opțiune. Ani de pierderi acumulate, menținerea artificială a companiilor și oportunități pierdute au condus la această situație. Anul următor se preconizează începerea confruntării serioase cu rezistența la schimbare și cu pierderea privilegilor. Aceasta va fi o perioadă dificilă și inconfortabilă, dar necesară pentru un viitor mai bun.
O privire asupra corupției în România
Pentru a înțelege acest context, Gheorghiu recomandă cartea lui Ștefan Liiceanu, “Un atlas al corupției. România, 20 de ani de Hoție”. Potrivit unei analize, corupția generează pentru România pierderi de aproximativ 18 miliarde de euro anual. De asemenea, din peste 1.600 de condamnări definitive pentru fapte de corupție, doar 13% au condus la detenție efectivă, conform datelor din 2020. De peste două decenii, România se menține pe ultimele locuri în clasamentele europene, în ciuda mai multor promisiuni de reformă.
Corupția ca punct de plecare pentru reformă
Aceste statistici nu reprezintă o condamnare a neputinței, ci un punct de plecare pentru o reformă serioasă. Ele explică de ce discuțiile despre reforme nu mai pot rămâne la nivelul sistemelor abstracte, ci trebuie să abordeze respectul pentru fiecare român care își plătește impozitele și se întreabă legitim cum sunt gestionate resursele.
Reforma pentru cetățeni corecți
Schimbările necesare nu se fac în beneficiul guvernului sau al politicienilor, ci pentru toți cetățenii care respectă legea și care doresc să trăiască într-o țară unde competența, responsabilitatea și onestitatea devin norme, nu excepții. Deși reformele vor necesita eforturi considerabile și nu vor fi simple, acestea sunt nu doar posibile, ci și absolut necesare.
