Sesizarea Președintelui României
Președintele României, Nicușor Dan, a adresat Curții Constituționale o sesizare referitoare la o lege recent aprobată de Parlament. În aceasta, el acuză actul normativ de introducerea unor măsuri „excesive și neproporționale”, care afectează regimul bunurilor publice, concurența economică și garanțiile constituționale legate de protecția mediului.
Modificările legislative contestate
În sesizarea înaintată CCR, șeful statului afirmă că legea a fost supusă unor modificări semnificative în Parlament, încălcând astfel principiul bicameralismului. Nicușor Dan argumentează că noile reglementări nu sunt clar definite și nu sunt justificate de un scop legitim, așa cum prevede Constituția. Aceasta a fost trimisă Curții pe 23 decembrie 2025, iar Parlamentul a înaintat legea spre promulgare pe 20 decembrie.
Controversa privind tema legii
Legea contestată abordează două subiecte sensibile, reunite într-un singur pachet. În esență, aceasta conține modificări referitoare la concesionările din sectorul minier și clarificări privind concesionarea directă a locurilor de înhumare pentru persoane fizice în cimitirele aflate în administrarea statului sau a autorităților locale. Această asociere este evidențiată prin titlul legii, care menționează explicit cele două domenii: mineritul și serviciile funerare.
Critici la adresa domeniului minier
Criticile principale se concentrează asupra noului articol 382 inclus în Legea minelor. Acesta permite ca bunurile publice sau private ale unităților administrativ-teritoriale, unde se desfășoară activități miniere, să fie concesionate direct operatorilor economici care dețin deja drepturi de explorare/exploatare. Legea extinde de asemenea posibilitatea de a concesiona terenuri situate „în proximitatea” exploatărilor active, asemănându-se cu o expansiune a perimetrelor de exploatare.
Măsuri neclare și potențiale coliziuni
În sesizare, Președintele subliniază că formulările precum „în proximitate” și „valorificare optimă” sunt suficiente pentru a genera ambiguitate în practică, dar și coliziuni cu reglementări existente din Legea minelor, care impun condiții stricte pentru extinderea perimetrelor. Aceste neclarități ar putea conduce la interpretări arbitrare, punând astfel în discuție stabilitatea și claritatea legislației din domeniu.
Acuzații de constituționalitate
Un alt aspect important al sesizării vizează „neconstituționalitatea extrinsecă” a legii, care se referă la modul în care aceasta a fost adoptată. Administrația Prezidențială susține că inițiativa a început ca un proiect punctfix, axat pe atribuirea directă a locurilor de veci, dar a suferit modificări substanțiale pe parcursul procesului legislativ. Aceste schimbări, conform președintelui, depășesc limitele permise de rolul Camerei decizionale și au ocolit discuția reală în ambele camere ale Parlamentului.
Adopția legislației de către Camera Deputaților
Forma finală a legii a fost adoptată de Camera Deputaților pe 10 decembrie 2025, fiind înregistrată ca PL-x nr. 201/2025. Această procedură de adoptare a fost criticată, fiind considerată insuficientă pentru a asigura o dezbatere aprofundată pe tema propunerilor legislative.
Probleme de claritate și reglementare a mediului
Sesizarea aduce în discuție mai multe articole din Constituție, pe fundamentele a trei direcții principale. Prima se referă la calitatea și claritatea legii, unde președintele semnalează lipsa de corelare internă în text. Acest lucru este deosebit de problematic atunci când se permit extinderi ale exploatărilor pe baza unor criterii vagi, fără a respecta condiții deja existente în legislația minieră.
Impactul asupra mediului
A doua direcție vizează protecția mediului, argumentând că extinderea activităților miniere, prin concesionarea unor terenuri din jurul exploatărilor active, ar putea eluda mecanismele de control și autorizare. În acest context, statul are responsabilitatea de a asigura un cadru legislativ care să prevină efectele negative asupra mediului și sănătății populației. Noul mecanism propus ar putea slăbi această protecție.
Libertatea de concurență și măsuri legale
Cea de-a treia direcție se referă la concurența economică, critică propunerea de concesionare „prin atribuire directă” către operatorii deja autorizați. Aceasta ar putea reduce competiția pentru accesul la resurse și terenuri, generând avantaje selective pentru anumite entități. De asemenea, sesizarea atrage atenția asupra faptului că legea nu respectă testul de proporționalitate, lăsând loc interpretărilor ambiguue.
Procedura de revizuire a legii
Sesizarea a fost transmisă președintei Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, conform documentului publicat de Administrația Prezidențială. Dacă CCR va accepta obiecția, legea nu va putea fi promulgată în forma actuală; în caz contrar, actul normativ va continua procesul de promulgare.
