Cuprins:Premierul interimar Ilie Bolojan afirmă că probabilitatea adoptării noii Legi a salarizării scade rapid, cu numai câteva zile înaintea termenului-limită de 31 august. Liderul PNL indică opoziția PSD drept principalul obstacol și spune că proiectul nu va fi trimis în Parlament fără acordul tuturor partidelor, deoarece amendamentele ar putea majora costul reformei până la 20 de miliarde de lei. În joc sunt 770 de milioane de euro din PNRR, dar și ratingul de țară al României.Ilie Bolojan a declarat, luni seara, la Digi24, că negocierile purtate sub coordonarea Administrației Prezidențiale nu au condus până acum la un acord politic.Discuțiile au fost organizate prin intermediul consilierului prezidențial Radu Burnete, iar partidele au primit succesiv mai multe variante ale proiectului. Negocierile au continuat inclusiv luni, însă premierul interimar consideră că timpul rămas este insuficient.„Cu cât trec orele, cu atât probabilitatea de a avea un astfel de proiect scade, pentru că avem termen să-l aprobăm până luni, săptămâna viitoare, până pe data de 31”, a declarat Bolojan.Bolojan indică PSD drept principalul obstacolPremierul interimar susține că declarațiile publice venite din PSD indică o probabilitate redusă ca social-democrații să susțină forma aflată acum în negociere.Bolojan afirmă că partidele ajunseseră inițial la o înțelegere privind o anvelopă suplimentară de opt miliarde de lei, acord asumat în cadrul consultărilor de la Palatul Cotroceni.„Există o probabilitate mare să fim în această situație, ca PSD, încă o dată, să nu respecte înțelegerile, inclusiv acea înțelegere pe care am semnat-o pentru a vota această lege, cu un plafon de opt miliarde”, a spus liderul PNL.Anterior, lideri social-democrați au transmis că nu vor susține proiectul dacă acesta nu răspunde solicitărilor formulate pentru categoriile considerate dezavantajate. Deputatul PSD Adrian Solomon declara că nu va vota o lege trimisă Parlamentului „în bătaie de joc”.Proiectul nu va fi depus fără acordul tuturor partidelorIlie Bolojan a explicat că proiectul nu va fi depus în Parlament dacă forma transmisă partidelor nu este acceptată de toate formațiunile participante la negocieri.Premierul se teme că, odată ajunsă în procedură parlamentară fără un acord prealabil, legea ar putea fi modificată prin amendamente care promit creșteri atractive, dar pe care bugetul nu le poate finanța.Scenariul acceptabil pentru Guvern presupune menținerea cheltuielilor de personal în limita a 8,1% din PIB și un impact suplimentar al reformei de cel mult 11-12 miliarde de lei, pentru care trebuie identificate măsuri compensatorii.Fără un acord politic, avertizează Bolojan, costul ar putea ajunge la 15, 16 sau chiar 20 de miliarde de lei.„A depune un proiect în Parlament înseamnă niște riscuri destul de mari, pentru că riscă să fie modificat în sensul unor propuneri care sună bine, dar care să ne ducă într-o fundătură”, a explicat premierul interimar.Numai promisiunile pentru educație ar consuma opt miliarde de leiUna dintre cele mai dificile probleme din negocieri este salarizarea personalului din educație.Bolojan a amintit promisiunile făcute după greva profesorilor din 2023, când Guvernul s-a angajat ca salariul debutantului din învățământ să pornească de la nivelul salariului mediu brut pe economie.Potrivit calculelor prezentate de premier, aplicarea integrală a promisiunilor făcute atunci ar necesita aproximativ opt miliarde de lei numai pentru educație. Aceasta este însă suma care fusese prevăzută inițial pentru corectarea salariilor din întregul sistem bugetar.„Doar pentru educație ai avea o anvelopă de opt miliarde de lei dacă ar fi respectată promisiunea din 2023. Ori noi, pentru tot sistemul bugetar, aveam opt miliarde ca bază minimă și 11-12 miliarde ca bază maximă”, a declarat Bolojan.Premierul interimar spune că i-a mandatat pe ministrul Finanțelor și pe ministrul Muncii să găsească formule prin care salarizarea din educație să fie îmbunătățită, dar avertizează că noile valori nu se pot apropia de toate așteptările create în ultimii ani.Avertisment privind ratingul de țară și viitoarele salariiIlie Bolojan a legat adoptarea legii nu numai de încasarea celor 770 de milioane de euro din PNRR, ci și de credibilitatea financiară a României.În opinia sa, promisiunile salariale care depășesc capacitatea economiei ar putea determina agențiile internaționale să reducă ratingul de țară. O asemenea evoluție ar scumpi finanțarea României și ar putea obliga viitoarele guverne să adopte măsuri mult mai dure.„Este un drum sigur către căderea ratingului de țară, ceea ce face ca orice guvern să fie pus cu spatele la zid și să ia măsuri care vor duce la salarii mai mici”, a avertizat premierul interimar.Bolojan consideră că legea este necesară și pentru a împiedica repetarea derapajelor din 2023 și 2024, când, potrivit acestuia, cheltuielile au fost majorate în funcție de calculele electorale, fără acoperire bugetară suficientă.Noua lege ar trebui să ofere predictibilitate asupra cheltuielilor de personal în 2027 și 2028 și să înceapă corectarea inechităților dintre angajații sistemului public. Comisia Europeană a cerut însă măsuri clare pentru acoperirea costurilor suplimentare, înainte ca proiectul să fie adoptat.Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, marți seară, că este de așteptat ca mâine să se ajungă la un deznodământ asupra legii salarizării. „Vom avea un deznodământ. Dacă nu se depune mâine, nu mai este timpul fizic să devină lege“, a declarat premierul interimar, în direct, la Digi 24.
VIDEO Legea salarizării riscă să nu mai ajungă în Parlament: Bolojan spune că șansele scad „de la o oră la alta” și acuză PSD
2
