Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, afirmă că România beneficiază, în prezent, de ”un raport mult mai bun decât alte state ale Uniunii Europene şi decât avea ea însăşi acum 10-15 ani între numărul de angajaţi şi numărul de asiguraţi în sistemul public de pensii”.
”Acum România are un raport mult mai bun decât alte state ale Uniunii Europene şi decât avea ea însăşi acum 10-15 ani între numărul de angajaţi şi numărul de asiguraţi în sistemul public de pensii. În momentul ăsta avem aproape 6 milioane de contracte de muncă active şi 4.700.000 de pensionari. Asta este bine şi să ştiţi că vom continua cu politicile de ocupare astfel încât contribuţiile de asigurări sociale la bugetul asigurărilor sociale de stat să crească şi să avem sustenabilitate pentru sistemul public de pensii”, a afirmat, luni seară, la Antena 3, ministrul Muncii.
Simona Bucura-Oprescu a amintit că banii atât pentru majorarea pensiilor de la 1 ianuarie acest an, cât şi pentru aplicarea recalculării în urma căreia milioane de pensii au crescut sunt prevăzuţi în bugetul de stat.
Raportul de dependență demografică în Europa
Raportul între numărul de angajați și numărul de pensionari în sistemul public de pensii, cunoscut și ca raportul de dependență demografică, este un indicator relevant pentru sustenabilitatea sistemelor de pensii din țările Uniunii Europene. În ultimele decenii, acest raport a scăzut în multe țări din cauza îmbătrânirii populației, migrației și scăderii ratei natalității. Creșterea speranței de viață și scăderea numărului de nașteri au dus la un număr tot mai mare de pensionari, în timp ce numărul persoanelor active economic s-a redus. În plus, în unele țări, emigrarea tinerilor în căutarea unor oportunități economice mai bune a contribuit la reducerea bazei de contribuabili.
Situația variază de la o țară la alta în cadrul UE. De exemplu, în țările nordice, precum Suedia și Danemarca, raportul este relativ favorabil datorită natalității mai ridicate și politicilor de imigrare bine gestionate. În schimb, în țările din sudul Europei, precum Italia, Grecia și Spania, raportul este mai problematic, fiind caracterizat de un număr tot mai mare de pensionari și un număr relativ scăzut de contribuabili activi. Țări ca România și Bulgaria se confruntă, de asemenea, cu dificultăți semnificative din cauza îmbătrânirii populației și emigrației masive a forței de muncă tinere.
Consecințe nefaste
Un raport de dependență defavorabil creează multiple probleme pentru sustenabilitatea sistemului de pensii. Presiunea financiară asupra sistemului public de pensii crește, deoarece un număr mai mic de contribuabili trebuie să susțină un număr tot mai mare de pensionari. Aceasta poate duce la deficite bugetare și la necesitatea de a aloca mai multe resurse de la bugetul de stat pentru plata pensiilor. În plus, pentru a face față acestor presiuni, guvernele ar putea fi nevoite să reducă valoarea pensiilor sau să crească vârsta de pensionare. De asemenea, ar putea deveni necesară creșterea taxelor și contribuțiilor sociale, ceea ce ar putea genera nemulțumiri în rândul populației active.
Un alt aspect problematic este riscul de inechitate intergenerațională. Tinerii contribuabili ar putea simți că plătesc mai mult pentru un sistem de pensii de care nu vor beneficia în aceeași măsură când vor ieși la pensie, ceea ce ar putea reduce încrederea în sistemul public de pensii. Pe lângă aceasta, îmbătrânirea forței de muncă poate afecta productivitatea și inovația economică, ducând la încetinirea creșterii economice.
Posibile soluții
Pentru a contracara aceste probleme, este necesară implementarea unor soluții care să abordeze diverse aspecte ale sistemului de pensii și ale demografiei. Reformele pot include creșterea vârstei de pensionare, introducerea unor sisteme de pensii private complementare și ajustarea pensiilor la condițiile economice. De asemenea, promovarea natalității prin politici de sprijinire a familiilor, atragerea și integrarea imigranților pentru a compensa scăderea populației active și încurajarea longevității active prin susținerea sănătății și formării profesionale pot contribui la ameliorarea raportului de dependență.
Sursă: stiripesurse.ro
