VIDEO Acuzații grave la vârful diplomației turce înaintea summitului NATO: 15 milioane de dolari ar fi fost plătiți cash 'într-o geantă'. Ministerul de Externe, în centrul cazului

Cuprins:Noi acuzații care vizează Ministerul Afacerilor Externe din Turcia sunt aduse în atenția presei internaționale cu doar câteva zile înaintea summitului NATO de la Ankara. Deniz Yavuzyılmaz, vicepreședinte al principalului partid de opoziție CHP, reclamă posibile semnături falsificate pe documente oficiale legate de o plată de aproximativ 15 milioane de dolari pentru construcția Ambasadei Turciei la Astana. Potrivit informațiilor prezentate de parlamentar, ministerul ar fi susținut că banii au fost plătiți cash, în patru tranșe, „de mână, într-o geantă”, în timp ce doi foști oficiali diplomatici spun că semnăturile atribuite lor nu le aparțin.Acuzațiile apar într-un moment sensibil pentru autoritățile de la Ankara. Turcia se pregătește să găzduiască, în perioada 7-8 iulie, cel de-al 36-lea summit NATO, iar măsurile luate înaintea reuniunii au provocat deja critici dure din partea opoziției și a organizațiilor civice.În ultimele zile, poliția turcă a reținut peste 220 de persoane în cadrul măsurilor preventive adoptate înaintea summitului, iar 178 dintre acestea au fost trimise în arest preventiv. Printre cei vizați se află activiști, sindicaliști și membri ai unor formațiuni politice și organizații de stânga critice la adresa NATO.Pe acest fond, biroul lui Deniz Yavuzyılmaz, membru al Marii Adunări Naționale a Turciei și vicepreședinte al CHP responsabil de supravegherea publică și combaterea corupției, a transmis presei internaționale un briefing privind un caz care vizează chiar Ministerul turc de Externe.Documentul este prezentat drept o „alertă publică” și solicită organizațiilor media din statele membre și partenere NATO să analizeze independent acuzațiile.15 milioane de dolari, în centrul disputei privind Ambasada Turciei din AstanaCazul privește construcția Ambasadei Turciei la Astana, în Kazahstan.Potrivit informațiilor prezentate în comunicatul biroului parlamentarului CHP, contractul pentru construirea misiunii diplomatice a fost atribuit în urma unei licitații publice organizate în 2007 companiei Yapı Uluslararası İnşaat.Valoarea proiectului ar fi ajuns, după lucrări suplimentare, la aproximativ 31 de milioane de dolari, iar 96,4% din construcție ar fi fost finalizată.Disputa a apărut în jurul unei sume de aproximativ 15 milioane de dolari. Compania implicată în proiect a susținut că nu a primit banii pentru lucrările executate, iar creanța a ajuns ulterior în instanță.Conform briefingului transmis presei, Tribunalul Administrativ nr. 12 din Ankara a dat câștig de cauză reclamantului, iar decizia ar fi fost menținută și în etapa următoare a procesului.Ministerul ar fi susținut că banii au fost plătiți cash, în patru tranșeÎn timpul litigiului, instanța ar fi cerut Ministerului Afacerilor Externe documentele care demonstrează plata sumei contestate.Potrivit acuzațiilor formulate de Deniz Yavuzyılmaz, ministerul a prezentat documente din care ar rezulta că aproximativ 15 milioane de dolari au fost achitați în numerar.Banii ar fi fost plătiți în patru tranșe: trei plăți de câte 4,5 milioane de dolari și o plată de 1,5 milioane de dolari, după cum arata Halktv.com.tr.Parlamentarul CHP susține că, potrivit versiunii rezultate din documentele ministerului, suma ar fi fost predată cash, „de mână, într-o geantă”.Reprezentanții companiei contestă însă documentele și reclamă mai multe neconcordanțe. Potrivit comunicatului, datele înscrise pe acte nu ar corespunde, unele documente nu ar avea numerele cererilor de plată, iar sumele menționate nu s-ar potrivi cu pozițiile prevăzute în contract.Doi foști oficiali diplomatici spun că semnăturile de pe documente nu le aparținAcuzațiile cele mai serioase privesc autenticitatea semnăturilor de pe documentele folosite pentru justificarea plăților.Fostul ambasador Taner Seben și fostul atașat administrativ Bülent Yükseltürk, ale căror nume și semnături ar apărea pe actele respective, au declarat public că semnăturile nu le aparțin, susține biroul lui Deniz Yavuzyılmaz.Comunicatul face trimitere și la informații publicate de jurnalistul Barış Terkoğlu în cotidianul turc Cumhuriyet. Potrivit acestora, fostul ambasador Taner Seben ar fi confirmat că semnătura atribuită lui pe document nu este autentică.Documentele contestate ar indica faptul că banii au fost primiți de Atilla Güven, la acea vreme consilier al unui oficial din minister.Reprezentantul companiei implicate în litigiu susține însă că societatea nu îl cunoștea pe bărbatul indicat drept persoana care ar fi primit milioanele de dolari.Pe baza acestor elemente, Yavuzyılmaz ridică problema unei posibile falsificări a documentelor oficiale. Acuzațiile aparțin parlamentarului CHP și reprezentanților implicați în litigiu și nu sunt prezentate drept concluziile definitive ale unei anchete penale.Opoziția cere publicarea documentelor și verificarea semnăturilorDeniz Yavuzyılmaz solicită publicarea contractului original pentru construirea Ambasadei Turciei la Astana, desecretizarea documentelor privind plățile și o expertiză independentă asupra semnăturilor contestate.Parlamentarul cere, de asemenea, aplicarea deciziilor instanțelor și discutarea cazului în Marea Adunare Națională a Turciei.În susținerea acuzațiilor sale, acesta invocă și constatări ale Curții de Conturi din Turcia, precum și rapoarte tehnice privind lucrările executate. Potrivit briefingului, cazul și documentele invocate sunt discutate de peste 13 ani, fără ca Ministerul Afacerilor Externe să fi oferit până în iulie 2026 un răspuns public care să clarifice acuzațiile privind autenticitatea semnăturilor și traseul banilor.Acuzațiile, trimise presei internaționale înaintea summitului NATO de la AnkaraMomentul ales pentru internaționalizarea cazului este unul important. În mesajul adresat presei, biroul lui Yavuzyılmaz leagă explicit acuzațiile de apropierea celui de-al 36-lea summit NATO și susține că problema ridică întrebări privind „integritatea instituțională și onestitatea financiară” a Ministerului turc de Externe.Potrivit documentului, eventualele probleme de credibilitate instituțională ar avea relevanță inclusiv în contextul cooperării diplomatice, de apărare și comerciale dintre statele participante la summit.Demersul vine în timp ce Ankara se află deja sub presiunea opoziției din cauza măsurilor de securitate adoptate înaintea reuniunii NATO.Din 28 iunie, în capitala Turciei sunt interzise manifestațiile, marșurile și protestele, precum și afișarea de pancarte sau distribuirea de fluturași. Valul de arestări preventive a fost criticat de liderul CHP, Özgür Özel, care a acuzat autoritățile că încearcă să reducă la tăcere vocile critice înainte de sosirea liderilor străini.