Modificarea ghidurilor de protecție pentru personalul medical
Experți internaționali solicită actualizarea orientărilor referitoare la echipamentul pe care personalul din domeniul sănătății ar trebui să-l utilizeze pentru a se proteja împotriva bolilor respiratorii, inclusiv Covid-19. Măștile chirurgicale, frecvent utilizate în spitale și clinici, nu oferă o protecție adecvată împotriva infecțiilor respiratorii transmise pe cale aeriană, cum ar fi Sars-CoV-2, virusul responsabil pentru Covid-19. Groupul de experți recomandă utilizarea standard a măștilor cu un grad înalt de filtrare atunci când se intră în contact direct cu pacienții.
Limitările măștilor chirurgicale
Într-o scrisoare adresată directorului general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, autorii subliniază că nu există o justificare coerentă pentru a continua utilizarea măștilor chirurgicale în mediul medical, având în vedere protecția limitată pe care acestea o oferă. În plus, este îngrijorător că anumiți profesioniști din domeniu nu poartă deloc echipament de protecție facială.
În timpul apogeului pandemiei de Covid-19, la nivel mondial, se utilizau lunar aproximativ 129 de miliarde de măști de unică folosință. Dintre acestea, măștile chirurgicale au fost cele mai comune, fiind recomandate de majoritatea autorităților de sănătate. Însă, pe măsură ce noi dovezi științifice au fost prezentate, tot mai multe țări au început să recomande măști respiratorii, considerate a fi mai eficiente.
Propunerile experților pentru echipamentele de protecție
Autorii scrisorii recomandă ca măștile respiratorii, care filtrează particule foarte fine, cum ar fi cele care respectă standardele FFP2 sau FFP3 în Europa și N95 în Statele Unite, să devină norma în interacțiunile medicale directe. Această schimbare ar putea contribui semnificativ la reducerea numărului de infecții atât în rândul pacienților, cât și al personalului medical, având efecte pozitive asupra absenteismului și epuizării profesionale în sistemele de sănătate.
Profesorul Adam Finkel de la University of Michigan School of Public Health, unul dintre susținătorii acestei inițiative, afirmă că măștile chirurgicale nu sunt concepute să stopeze transmiterea agenților patogeni aerieni, ci mai degrabă să prevină contaminarea câmpului operator de către personalul medical. Finkel compară măștile chirurgicale cu o mașină de scris, sugerând că acestea sunt învechite din punct de vedere tehnologic.
Recomandările Organizației Mondiale a Sănătății
OMS recomandă utilizarea unei măști cu trei straturi atunci când distanța fizică nu poate fi menținută. Totuși, majoritatea măștilor chirurgicale nu dispun de un nivel de protecție certificat. În contrast, măștile respiratorii pot elimina 94% din particulele cu diametrul de 0,3 microni sau mai mult, protejând purtătorul în condițiile limitei de protecție corespunzătoare.
Scrisoarea a fost redactată în urma unei conferințe online din 2024, dedicată implementării politicilor bazate pe dovezi, și a fost semnată de șapte clinicieni și oameni de știință, fiind susținută de aproape 50 de experți seniori și de peste 2.000 de membri ai comunității, inclusiv persoane cu risc medical crescut.
Contextul utilizării măștilor respiratorii
Autorii recunosc că, în anumite situații, utilizarea măștilor respiratorii poate să nu fie necesară, în funcție de factorii precum nivelul de circulație a infecțiilor în comunitate sau eficiența sistemelor de ventilație și filtrare a aerului. Recomandările vizează exclusiv mediul medical, unde riscul de expunere este considerabil mai mare, însă aceste măsuri ar putea genera controverse, având în vedere polarizarea subiectului purtării măștilor în timpul pandemiei.
Deși OMS nu poate impune politici obligatorii la nivel global, semnatarii believes că o actualizare a ghidurilor privind prevenirea și controlul infecțiilor, care să includă recomandarea utilizării măștilor respiratorii, ar putea aduce schimbări semnificative. De asemenea, sugerează că infrastructura de achiziții a OMS ar putea facilita accesul la aceste echipamente în țările cu resurse limitate, permițând astfel o diminuare treptată a producției de măști chirurgicale.
Critici și controverse în jurul inițiativei
Criticii acestor propuneri subliniază absența studiilor clinice randomizate care să demonstreze eficiența măsurilor fizice în reducerea transmiterii virusurilor respiratorii. Autorii scrisorii, însă, argumentează că realizarea unor astfel de studii este dificilă, deoarece participanții nu pot purta măști în mod constant și pot fi expuși riscurilor în afara perioadelor monitorizate.
Scrisoarea solicită, de asemenea, ca OMS să revizuiască declarațiile anterioare privind modul de transmitere a Sars-CoV-2 și să asigure publicului claritate privind răspândirea bolii prin particule respiratorii aeropurtate. Printre semnatari se află și profesorul Trisha Greenhalgh de la Universitatea Oxford, care subliniază importanța protecției individuale oferite de măștile respiratorii, având în vedere standardele lor ridicate de filtrare.
Un purtător de cuvânt al OMS a declarat că documentul va fi analizat cu atenție și organizația se află în proces de revizuire a recomandărilor privind prevenirea și controlul infecțiilor respiratorii acute, în contextul celor mai recente dovezi științifice, pentru a asigura protecția personalului medical.
