Datoriile firmelor la bugetul de stat în creștere
Datoriile companiilor către bugetul de stat și bugetele sociale au continuat să crească în trimestrul IV din 2025. La sfârșitul anului, valoarea totală a restanțelor a ajuns la 77,8 miliarde lei, în creștere față de 76,7 miliarde lei în trimestrul III din 2025, conform datelor platformei de analiză financiară RisCo.ro. Această tendință subliniază o problemă persistentă în domeniul financiar al companiilor.
Numărul firmelor cu restanțe pe un trend ascendent
În același timp, 45.108 firme figurează cu datorii restante la bugetul de stat, în special în sectoare precum construcțiile, comerțul și transporturile. Această situație indică o presiune financiară semnificativă asupra multor întreprinderi, afectându-le capacitatea de a opera eficient.
Concentrarea datoriilor în bugetul de stat
Cea mai mare parte a restanțelor se regăsește în obligațiile față de bugetul de stat, care totalizează 58,5 miliarde lei în T4/2025. Datoriile contestate la acest buget sunt de 1,65 miliarde lei, sugerând existența unor litigii fiscale aflate în desfășurare. Această situație complicată poate induce incertitudine pentru companii și o gestionare dificilă a resurselor financiare.
Datoriile către bugetele sociale
Datoriile către bugetul asigurărilor sociale se ridică la 14,4 miliarde lei, în timp ce restanțele către bugetul de sănătate depășesc 4,4 miliarde lei. De asemenea, datoriile către bugetul asigurărilor pentru șomaj se situează la 509 milioane lei. Aceste cifre subliniază provocările cu care se confruntă companiile în menținerea conformității față de obligațiile sociale.
Distribuția teritorială a datoriilor
Bucureștiul prezintă o concentrare considerabilă a datoriilor, însumând aproape 40% din totalul național. Capitala are restanțe de 30,9 miliarde lei, cu 17.917 firme înregistrate cu datorii în T4/2025. Această concentrare a datoriilor în capitală poate exacerba disparitățile economice între diferitele județe din țară.
Județele cu cele mai mari datorii
Pe celelalte poziții în topul județelor cu datorii se află Ilfov, cu 7,3 miliarde lei, urmat de Constanța cu 3,5 miliarde lei, Timiș cu 2,7 miliarde lei și județele Sibiu, Buzău și Hunedoara, fiecare cu datorii depășind 2 miliarde lei. În contrast, județele Covasna, Vâlcea și Sălaj înregistrează datorii sub 200 milioane lei, evidențiind discrepanțele în cadrul economiei naționale.
Analiza pe sectoare de activitate
Analiza detaliată pe domenii de activitate arată că sectorul construcțiilor rămâne principala sursă de datorii la stat. Companiile din construcții de clădiri rezidențiale și nerezidențiale acumulează datorii de 5,3 miliarde lei în T4/2025, fiind de asemenea sectorul cu cel mai mare număr de firme restante, totalizând 5.992. Această statistică sugerează o criză semnificativă în acest domeniu.
Datoriile din comerț
Comerțul cu ridicata al produselor alimentare, băuturilor și tutunului înregistrează datorii de 4,5 miliarde lei. Această categorie este urmată de comerțul cu ridicata specializat al altor produse, care are restanțe de 2,8 miliarde lei. Această situație ridică semne de întrebare privind stabilitatea financiară a acestor sectoare esențiale.
Industria chimică și alte sectoare cu probleme
Alte domenii care prezintă un nivel ridicat al restanțelor includ industria chimică, cu 2,3 miliarde lei, și activitățile de protecție și gardă, care au acumulat 1,9 miliarde lei. De asemenea, construcția de drumuri și căi ferate se află pe aceeași pantă, cu datorii de 1,9 miliarde lei, iar transportul rutier de mărfuri atinge 1,7 miliarde lei. Aceasta punctează o situație alarmantă în infrastructura națională și în alte industrii fundamentale.
Impactul datoriilor asupra economiei
Creșterea datoriilor firmelor către bugetul de stat și bugetele sociale nu doar că afectează sănătatea financiară a companiilor, ci are și un impact mai larg asupra economiei naționale. Creșterea restanțelor poate duce la restricții în accesarea creditelor, scăderea investițiilor și, în cele din urmă, la o stagnare economică. Prin urmare, abordarea acestor probleme devine esențială pentru asigurarea unei creșteri sustenabile.
