Scoaterea din joc a lui Fritz și averile concubinilor din politică: 27 de senatori USR + PNL au cerut arbitrajul Curții Constituționale folosind argumente CEDO și CJUE / DOCUMENT

Cuprins:Bucățile din legea integrității care ar putea conduce la pierderea de către Dominic Fritz, lider USR, a mandatului de primar al Timișoarei și cele privind declararea averilor și intereselor de către soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți cu politicienii de prim rang au fost atacate la CCR, vineri, de către un număr de 27 de senatori USR și PNL. Cele două partide spun că prevederile încalcă nu numai Constituția și decizii anterioare ale CCR, cât și norme prevăzute de CEDO și CJUE. Reprezentanţii Curţii Constituţionale au transmis că sesizarea referitoare la Legea ANI a fost înregistrată, şedinţa de judecată fiind stabilită în 12 august.În cazul liderului USR, legea adoptată de Parlament prevede că „persoanelor față de care, până la data intrării in vigoare a prezentei legi, s-a constatat în mod definitiv starea de incompatibilitate sau de conflict de interese și pentru care nu s-a împlinit termenul de 3 ani aferent interdicției prevăzute de lege, calculat de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare respectiv a hotărârii judecătorești, le încetează de drept funcția, demnitatea publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”.Prevederea din lege i s-ar putea aplica lui Dominic Fritz, în forma adoptată, pentru că pe 18 iunie ÎCCJ a confirmat hotărârea Curții de Apel Timișoara prin care s-a reținut starea de conflict de interese în care s-a aflat liderul USR în calitate de primar al municipiului Timișoara.Argumentele USR + PNL împotriva retroactivitățiiCei 27 de senatori USR și PNL care au depus la CCR obiecția de neconstituționalitate afirmă că soluția de încetare a mandatelor pentru aleșii locali aflați în incompatibilitate sau conflict de interese până la data intrării în vigoare a legii încalcă un principiu fundamental din Constituția României, acela că „legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contraventionale mai favorabile”.Senatorii PNL și USR acuză astfel în sesizarea depusă la CCR retroactivitatea legii. Ei afirmă că prevederile atribuie conflictului de interese sau incompatibilității definitiv consumate în timpul legii vechi o consecință nouă: încetarea de drept a funcției, demnității publice sau mandatului exercitat în prezent.„Consecința juridică – încetarea funcției – este determinată de o constatare definitivă anterioară, dar i se adaugă ulterior un efect juridic pe care legea veche nu îl produce asupra funcției sau mandatului în curs”, conform sesizării.„Noua reglementare modifică atât momentul de început al interdicției, cât și natura efectelor sale. Prin art. X, interdicția de a ocupa o funcție este transformată într-o cauză de încetare a unei funcții deja dobândite și exercitate. Or, între interdicția de a dobândi pentru viitor o funcție și pierderea unei funcții actuale există o diferență juridică esențială”, se mai arată în sesizarea senatorilor USR + PNL.Decizie CEDO în cazul unui parlamentar grecAutorii sesizării invocă o situație în care unui parlamentar grec i s-a aplicat o incompatibilitate care nu exista la data alegerilor și CEDO a decis în favoarea parlamentarului.„Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în cauza Lykourezos împotriva Greciei că aplicarea imediată, în cursul mandatului parlamentar, a unei incompatibilități care nu exista la data alegerii a încălcat art. 3 din Protocolul nr. 1. Curtea a reținut că nici candidatul, nici alegătorii nu puteau anticipa că alegerea va fi pusă în discuție în timpul mandatului în temeiul unei condiții introduse ulterior și că drepturile electorale ar deveni iluzorii dacă titularul și electoratul ar putea fi privați în mod arbitrar de efectele votului”, conform sesizării USR+PNL.Declararea averilor soților și concubinilorAl doilea capăt de atac al senatorilor USR+PNL se referă la obligativitatea declarării averilor și intereselor și a publicării parțiale a acestora de către „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu Președintele României, cu parlamentarii, cu premierul, cu miniștrii, cu secretarii de stat, cu președinții de Consilii Județene, printre alții.În sesizarea la CCR se arată că legea nu definește sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” și nu stabilește niciun criteriu obiectiv pentru identificarea sa. „Spre exemplu, soluția legislativă propusă nu stabilește ca relația afectivă dintre demnitarul public și partenerul/a să fie de lungă durată, ca aceștia să dețină o gospodărie comună, să existe o relație de interdependență economică ori relația să fie asumată în public”, conform autorilor.Senatorii USR și PNL spun că, în practică, persoana trebuie să stabilească singură dacă relația sa afectivă este suficient de apropiată de căsătorie pentru a genera obligația de integritate, însă jurisprudența CCR impune ca legea să fie clară, precisă și previzibilă.„Totodată, legea nu reglementează ipoteza în care căsătoria sau relația de fapt începe după numirea ori alegerea demnitarului. Termenul de 30 de zile de la numirea acestuia poate fi deja împlinit cu mult înainte ca relația să existe. Nu se precizează dacă obligația ia naștere la data căsătoriei, a începerii conviețuirii, sau de la debutul altor elemente precum constituirea gospodăriei comune, a recunoașterii publice a relației. În mod simetric, legea nu stabilește consecințele încetării relației, adică nu se poate determina dacă obligația încetează imediat, dacă este necesară o declarație finală ori dacă publicitatea datelor continuă indiferent de dispariția legăturii care a justificat-o. O altă ipoteză necalificată de soluția normativă se referă la situația în care demnitarul intră în relații afective în mod succesiv; rămâne neclar cui îi revine obligația și de la ce moment se naște aceasta. Aceste deficiențe în redactare constituie un veritabil viciu de neconstituționalitate prin raportare la art. 1 alin. (3) și (5) din Constituția României”, conform senatorilor USR și PNL.Standard stabilit de CJUEPrevederile din legea integrității care obligă soții și concubinii să-și declare averile „produc o ingerință nepermisă în viața intimă, familială și privată, protejată de art. 26 din Constituție și de art. 8 din CEDO”, conform obiecției ridicată de USR și PNL la CCR.În sesizare se invocă „standardul stabilit de CJUE în cauza C-184/20”.Cauza privea publicarea pe internet a declarațiilor de interese ale unor persoane implicate în activități de interes public, inclusiv a datelor referitoare la soț, concubin sau partener. CJUE a acceptat că prevenirea conflictelor de interese și a corupției poate justifica solicitarea unor informații privind activitățile economice ale soțului sau partenerului. A statuat însă că publicarea online a datelor nominale ale acestora depășește ceea ce este strict necesar. Obiectivul putea fi atins printr-o referire generică la existența soțului ori partenerului și prin indicarea intereselor relevante, fără identificarea nominală a persoanei. „Soluția legislativă criticată este mai intruzivă decât cea analizată de CJUE. Partenerul obligat să își declare propriile bunuri imobile și mobile, active financiare, participații, venituri și interese economice, depășind proporționalitatea impusă de normele constituționale și convenționale. Mai mult, publicarea declarației partenerului demnitarului se menține timp de 5 ani, inclusiv atunci când relația care a determinat obligația a încetat între timp”, conform USR și PNL.Textul integral al obiecției de neconstituționalitateObiecția de neconstituționalitate nu privește legea în ansamblul ei.Curții Constituționale i se cere doar constatarea că dispozițiile art. II pct. 17, coroborat cu dispozițiile art. X alin. (1) și (2), precum și dispozițiile art. II pct. 2 în ceea ce privește art. 2 alin. (7) pct. 43 și ale art. II pct. 5 în ceea ce privește art. 4 alin. (9) din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii sunt neconstituționale.