Scandalul Legii integrității se adâncește: Fostul ministru al Justiției spune că prevederile controversate au apărut după plecarea sa

Cuprins:Fostul ministru al Justiției, Radu Marinescu, susține că forma controversată a proiectului Legii integrității trimis în Parlament nu este cea pregătită în timpul mandatului său. El afirmă că modificările privind conflictele de interese, interdicțiile aplicate demnitarilor și publicitatea declarațiilor de avere au fost introduse după plecarea sa și reprezintă opțiunile actualei coaliții de guvernare.Intervenția lui Marinescu vine în plin scandal politic, după ce liderul PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că partidul său nu va vota articolele care ar diminua atribuțiile Agenției Naționale de Integritate sau ar permite unor persoane aflate în conflict de interese să scape de interdicția ocupării unei funcții publice.Radu Marinescu spune că în mandatul său fusese pregătită o altă soluțieÎntr-o postare publicată pe Facebook, fostul ministru al Justiției afirmă că grupul de lucru constituit la nivelul ministerului și al Agenției Naționale de Integritate elaborase, înainte de încheierea mandatului său, un set de soluții juridice pentru consolidarea legislației privind integritatea.Modificările urmăreau îndeplinirea jaloanelor asumate de România prin PNRR, punerea legislației în acord cu Decizia Curții Constituționale nr. 297/2025 și respectarea standardelor necesare procesului de aderare la OCDE.Marinescu susține că forma pregătită în mandatul său era diferită de proiectul care se află acum în Parlament și care a provocat reacții dure în spațiul politic.Planul inițial prevedea o ordonanță de urgență și un proiect separatPotrivit fostului ministru, soluțiile legislative urmau să fie promovate prin două acte normative distincte.Măsurile necesare pentru îndeplinirea rapidă a jaloanelor din PNRR trebuiau adoptate printr-o ordonanță de urgență. Separat, aspectele referitoare la publicarea declarațiilor de avere și de interese urmau să fie reglementate printr-un proiect de lege.Marinescu explică faptul că publicitatea declarațiilor viza domenii care nu puteau fi reglementate prin ordonanță de urgență și necesitau o dezbatere publică și parlamentară.Curtea Constituțională a decis în 2025 că declarațiile de avere trebuie depuse în continuare la ANI, dar nu mai pot fi publicate în forma anterioară pe site-urile instituțiilor. În lipsa unei noi formule legislative, declarațiile depuse de demnitari riscă să rămână nepublice.Soluțiile au fost reunite după plecarea lui MarinescuFostul ministru susține că, după încheierea mandatului său și demiterea Guvernului, Ministerul Justiției a decis reunirea soluțiilor într-un singur proiect de lege.Schimbarea ar fi fost determinată de faptul că un Guvern demis nu poate adopta ordonanțe de urgență și trebuie să se limiteze la actele necesare administrării curente.Marinescu invocă inclusiv poziția exprimată de PSD, potrivit căreia un Executiv demis nu poate iniția politici publice noi prin ordonanțe de urgențăFostul ministru al Justiției se delimitează de prevederile controversate din Legea integrității: „Sunt opțiunile actualului Guvern”Fostul ministru al Justiției, Radu Marinescu, susține că prevederile controversate din proiectul Legii integrității aflat în Parlament nu provin din soluțiile pregătite în timpul mandatului său. Potrivit acestuia, proiectul a fost modificat după plecarea sa din funcție, iar forma actuală reflectă opțiunile noii coaliții de guvernare.Precizările vin în plin scandal politic privind modificarea legislației în baza căreia funcționează Agenția Națională de Integritate. PSD a anunțat că nu va vota mai multe prevederi referitoare la conflictele de interese, reducerea interdicțiilor și atribuțiile inspectorilor ANI, în timp ce USR respinge acuzațiile și susține că nu a modificat legea pentru a-i proteja pe aleșii partidului.Radu Marinescu: Soluțiile pregătite în mandatul meu erau diferiteRadu Marinescu afirmă că, înainte de încheierea mandatului său, un grup de lucru constituit la nivelul Ministerului Justiției și al Agenției Naționale de Integritate elaborase un set de soluții pentru consolidarea legislației privind integritatea.Obiectivele urmărite erau îndeplinirea jaloanelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, punerea legislației în acord cu Decizia Curții Constituționale nr. 297/2025 și respectarea standardelor necesare aderării României la OCDE.Fostul ministru susține că soluțiile pregătite în mandatul său nu cuprindeau toate prevederile contestate în prezent de PSD și de o parte a societății civile.Legislația urma să fie modificată prin două acte normativePotrivit lui Marinescu, planul inițial prevedea adoptarea unei ordonanțe de urgență pentru modificările necesare îndeplinirii rapide a jaloanelor din PNRR.Separat, aspectele referitoare la publicarea declarațiilor de avere și de interese urmau să fie reglementate printr-un proiect de lege. Fostul ministru explică această separare prin faptul că anumite domenii nu puteau fi modificate prin ordonanță de urgență și necesitau dezbatere publică și adoptare parlamentară.Problema publicării declarațiilor de avere a apărut după decizia Curții Constituționale din 2025, în urma căreia documentele continuă să fie depuse la ANI, dar nu mai sunt publicate automat pe site-urile instituțiilor. O investigație publicată anterior de Snoop arăta că Ministerul Justiției și ANI pregătiseră o nouă formă a declarațiilor, însă aceasta nu urma să fie adoptată înaintea termenului din iunie 2026.Proiectul a fost modificat după demiterea GuvernuluiRadu Marinescu precizează că situația s-a schimbat după plecarea sa din funcție și după demiterea Guvernului. Un Executiv demis poate adopta numai acte necesare administrării treburilor publice și nu poate emite ordonanțe de urgență care introduc politici publice noi.În aceste condiții, Ministerul Justiției ar fi decis să reunească toate soluțiile într-un singur proiect de lege care să fie transmis Parlamentului.Fostul ministru afirmă că nu a participat la modificările operate ulterior și că forma ajunsă acum în Legislativ nu îi poate fi atribuită.Marinescu invocă și poziția PSD potrivit căreia un guvern demis nu putea adopta ordonanța de urgență pregătită inițial, fiind obligat să se limiteze la acte de administrare.Prevederile controversate de care se delimitează fostul ministruRadu Marinescu indică mai multe modificări despre care spune că au fost introduse după încheierea mandatului său.Una dintre acestea creează posibilitatea ca inspectorul de integritate să nu mai aplice interdicția ocupării unei funcții publice atunci când impactul financiar al conflictului de interese este mai mic decât un salariu minim brut și sunt îndeplinite și alte condiții prevăzute în proiect.O altă problemă semnalată este absența unei soluții privind publicarea declarațiilor de avere și de interese. Fostul ministru mai invocă extinderea modificărilor referitoare la conflictele de interese prin intervenții asupra Codului administrativ.Proiectul prevede inclusiv situații în care aleșii locali nu ar mai fi considerați în conflict de interese atunci când participă la adoptarea anumitor acte administrative, inclusiv bugete, rectificări bugetare sau studii de fezabilitate. Prevederile proiectului sunt prezentate în forma transmisă Parlamentului.În opinia lui Radu Marinescu, aceste prevederi reprezintă „opțiunile actualului Guvern”, iar explicațiile trebuie oferite de cei care au modificat proiectul după plecarea sa din Ministerul Justiției.Marinescu respinge acuzațiile USR privind tergiversarea legiiFostul ministru respinge acuzațiile potrivit cărora Ministerul Justiției ar fi tergiversat reforma sau ar fi încercat să diminueze standardele privind integritatea.El susține că grupul de lucru constituit în mandatul său elaborase soluțiile necesare, dar că forma ajunsă acum în Parlament a fost redactată și modificată ulterior.Marinescu transmite astfel responsabilitatea pentru articolele controversate către actuala conducere a Ministerului Justiției și către partidele care susțin proiectul.Grindeanu anunță că PSD nu va vota articolele contestateSorin Grindeanu a anunțat că PSD nu va susține proiectul în forma actuală și a acuzat USR că încearcă să reducă standardele privind integritatea și atribuțiile ANI.Liderul PSD contestă introducerea unor praguri financiare, condițiile care pot conduce la neaplicarea interdicției de până la trei ani și modificarea Codului administrativ în privința conflictelor de interese ale aleșilor locali.„Mă aștept la o reacție de revoltă din partea societății civile și anunț public că PSD va vota împotriva tuturor acestor prevederi din proiectul de lege transmis la Parlament”, a declarat Sorin Grindeanu.USR respinge acuzațiile. Purtătorul de cuvânt al partidului, Cristian Seidler, susține că formațiunea nu a depus amendamentele invocate de Grindeanu, iar Dominic Fritz afirmă că legea va reglementa numai situații viitoare și nu poate produce efecte retroactive în cazul său.