Burnout-ul în sistemul medical
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a afirmat marți că burnout-ul în sectorul medical este cauzat de lipsa resurselor umane în anumite domenii și specializări. Declarația a fost făcută cu ocazia lansării „Ghidului pentru acțiuni locale: Soluții pentru Resursa Umană în Sănătate”, un document elaborat în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.
Problemele de personal medical
Rafila a explicat că burnout-ul este un fenomen continuu și depinde de modul în care resursele umane se adaptează nu doar la nivel național, ci și în fiecare spital în parte. „De exemplu, la Spitalul ‘Pantelimon’ au existat probleme care au dus la plecarea masivă a unor medici. Drept urmare, cadrele rămase sunt suprasolicitate. Facem tot posibilul să ajutăm acolo unde putem. Există speranțe că la Spitalul ‘Sfântul Pantelimon’ vom reuși să atragem medici care să acopere locurile vacante”, a declarat ministrul.
Cazul medicilor rezidenți decedați
Referindu-se la situația tragică a celor doi medici rezidenți de la Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie din Iași, care au decedat la interval de aproximativ două săptămâni, Rafila a afirmat: „Nu sunt familiarizat cu detalii exacte despre acest caz, dar înțeleg că ei au avut anumite afecțiuni preexistente. Nu am informații despre condiția lor medicală actuală. Vom colabora și cu Colegiul Medicilor pentru a analiza dacă există o corelație între activitatea desfășurată de ei, eventuala suprasolicitare și evoluția nefericită a stării lor de sănătate.”
Provocările resurselor umane
Ministrul a subliniat că provocările resurselor umane în sistemul de sănătate sunt complexe. Acestea nu se limitează doar la numărul de cadre medicale disponibile, ci includ și distribuția acestora în funcție de zonele geografice și specialitățile medicale. „Este esențial să ne concentrăm pe măsuri care să asigure o repartizare echilibrată a personalului medical, astfel încât fiecare unitate sanitară să dispune de resursele necesare pentru a funcționa eficient”, a explicat Rafila.
Inovații în gestionarea resurselor medicale
În acest context, „Ghidul pentru acțiuni locale” vizează propuneri pragmatice pentru a îmbunătăți gestionarea resurselor umane în sănătate. Rafila a menționat că documentul include recomandări pentru atragerea de personal medical în zone defavorizate, precum și soluții pentru creșterea satisfacției în rândul angajaților din sistemul medical.
Implicarea comunităților locale
Ministrul a accentuat importanța implicării comunităților locale în sprijinirea sistemului de sănătate. „Este necesar ca autoritățile locale să colaboreze strâns cu spitalele pentru a identifica nevoile specifice ale comunităților și pentru a mobiliza resursele necesare pentru a le satisface. Numai printr-o acțiune concertată putem îmbunătăți condițiile de muncă ale personalului medical și, implicit, calitatea îngrijirilor oferite pacienților”, a concluzionat ministrul.
Măsuri de prevenire a burnout-ului
Pentru a combate burnout-ul, Rafila a subliniat importanța implementării unor strategii de prevenire, care pot include programe de formare profesională continuă și sprijin psihologic pentru cadrele medicale. „Este esențial ca personalul medical să beneficieze de resurse adecvate care să le permită să își gestioneze eficient iş pe plan emoțional și psihologic. Acest lucru nu doar că îmbunătățește sănătatea lor mentală, dar contribuie și la calitatea asistenței medicale furnizate”, a afirmat ministrul.
Concluzii asupra resurselor umane în sănătate
Îmbunătățirea resurselor umane în sistemul medical constituie o prioritate nu doar pentru Ministerul Sănătății, ci și pentru întreaga societate. Eforturile de revigorare a acestui domeniu sunt vitale pentru creșterea calității îngrijirilor și pentru asigurarea unei satisfacții ridicate în rândul medicilor. În contextul actual, este esențial ca toate părțile implicate să colaboreze pentru a implementa soluțiile necesare.
