Îngrijorările asupra unei posibile invazii rusești
Autoritățile din Franța consideră că Moscova ar putea lansa invazii militare în alte state europene după conflictul din Ucraina. Deși momentan confruntarea cu Europa se desfășoară prin alte metode decât cele armate, întrebarea care persistă în presa franceză este ce va urma. Această temă a fost abordată chiar de către președintele Emmanuel Macron, care a menționat explicit România și Moldova în contextul unei posibile expansiuni rusești.
Franța și viziunea asupra amenințării rusești
„Cine poate crede că Rusia de astăzi se va opri la Ucraina?”, a afirmat Emmanuel Macron în cadrul unui discurs televizate. Acesta a subliniat că multiple capitale occidentale sunt îngrijorate de perspectiva unui război pe teritoriul european în următorii ani. Avertismentul lui Macron a avut rolul de a atrage atenția francezilor asupra instabilităților geopolitice actuale, de la tăierea ajutoarelor americane pentru Ucraina până la summitul european dedicat apărării continentului.
Contextul geopolitic actual
În contextul anului 2024, conflictul din Ucraina este în al patrulea său an, iar mai multe state europene și-au exprimat temerile cu privire la intențiile lui Vladimir Putin. Analiștii sugerează că acesta ar putea avea planuri ofensive împotriva Occidentului. De exemplu, o notă confidențială a armatei germane, publicată de ziarul Bild, menționa o posibilă ofensivă rusă pe frontul de est al NATO, cu perspectiva unui al treilea război mondial începând în vara anului 2025.
Previziuni alarmante din partea serviciilor de informații
Mai multe agenții de informații au susținut teoria unei amenințări imediate din partea Rusiei față de unele sau chiar mai multe națiuni occidentale. Un raport al serviciului secret estonian din februarie 2024 sugerează că Kremlinul se așteaptă la un conflict cu NATO în următorul deceniu. Conform spuselor lui Bruno Kahl, șeful serviciilor de informații germane, forțele armate ruse ar putea fi capabile să inițieze un atac asupra alianței încă din acest deceniu.
Estimări privind un posibil conflict pe termen lung
În luna februarie, serviciile de informații daneze au menționat posibilitatea unui „război pe scară largă” purtat de Rusia până în 2030. Raportul indică faptul că, dacă Rusia percepe NATO ca fiind slăbită militar sau divizată politic, ar putea recurge la forța militară împotriva țărilor europene membre ale alianței. Aceste prognoze sunt sprijinite de comportamentul anterior al administrației Trump, care a suspendat ajutoarele militare și schimburile de informații cu Ucraina, ceea ce a diminuat coeziunea occidentală împotriva Moscovei.
Bugetul militar rusesc în creștere
Kremlinul nu a așteptat revenirea la putere a lui Donald Trump pentru a își justifica temerile legate de un conflict global. În noiembrie, deputații ruși au aprobat un buget pe 2025-2027 ce preconizează o creștere de 30% a cheltuielilor militare pentru acest an. Potrivit acestui plan, cheltuielile pentru apărare vor depăși 13.500 de miliarde de ruble (aproximativ 140 de miliarde de euro) în 2025, reprezentând mai mult de 6% din PIB-ul Rusiei.
Strategia militară rusă și implicațiile pentru Europa
Aceste decizii bugetare sugerează o orientare clară a economiei ruse, concentrarea pe întărirea capacităților militare. Rusia devine, astfel, o amenințare din ce în ce mai evidentă pentru stabilitatea regiunii europene. Analiștii subliniază că Putin își poate intensifica activitățile militare ca parte a unei strategii pe termen lung de a redobândi influența în Europa de Est.
Reacții internaționale la intensificarea amenințărilor rusești
Comunitatea internațională trebuie să rămână vigilentă la evoluțiile din Rusia și să răspundă în mod adecvat provocărilor emergente. În acest context, este esențial ca statele europene să colaboreze mai strâns pentru a consolida apărarea și securitatea colectivă. Forumurile internaționale, precum NATO, joacă un rol vital în discutarea și coordonarea măsurilor de contracarare a posibilelor agresiuni rusești.
Pentru o Europă mai sigură
În fața amenințărilor crescânde, unitatea și solidaritatea dintre națiunile europene devin cruciale. Trebuie adoptate politici clare care să asigure o apărare robustă și să prevină orice tentativă de destabilizare de către Rusia. Corupția politică sau economică în rândul aliaților nu trebuie să afecteze solidaritatea, iar măsurile preventive ar trebui să fie prioritizate de către conducătorii europeni.
Bugetul militar al Rusiei pentru 2024
În 2024, bugetul militar al Rusiei a crescut semnificativ, cu aproape 70% față de anul anterior. Acest salt se aliniază unei tendințe generale observate din 2022, când Kremlinul a decis să-și redirecționeze economia pentru a susține efortul de război derulat în contextul invaziei din Ucraina. Statul rus își extinde rapid complexul militar-industrial, angajând sute de mii de noi lucrători, o strategie care a contribuit, însă, la creșterea inflației, conform analizei realizate de Franceinfo.
Cine ar putea fi următoarea țintă a lui Putin?
Întrebarea care se ridică în contextul acestei expansiuni militare este: care este motivul acestui imens efort? Se preconizează că în jur de 40% din bugetul federal al Rusiei pentru 2025 va fi dedicat apărării și securității naționale. Unde ar putea decide Vladimir Putin să intervină militar? Aurélien Duchêne, autorul lucrării „La Russie de Poutine contre l’Occident”, sugerează că viziunea expansionistă a lui Putin se axează pe concepția de „lume rusă” sau „Russki Mir”.
Potrivit teoriei „Russki Mir”
Această teorie include ideea că Rusia ar avea un drept de control asupra regiunilor cu o minoritate rusofonă sau etnică semnificativă, precum Estonia, Transnistria sau Georgia. În istoria recentă, Rusia a invadat Georgia în 2008, preluând controlul asupra regiunilor separatiste Osetia de Sud și Abhazia. De asemenea, Kremlinul a fost acuzat de Uniunea Europeană pentru interferență în alegerile parlamentare din toamna anului trecut.
Situatia din Transnistria și Moldova
În regiunea Transnistria, o enclavă separatistă pro-rusă din Moldova, Moscova folosește aprovizionarea cu gaze pentru a menține controlul asupra acestui teritoriu și pentru a submina guvernul moldovean. Autoritățile moldovenești au denunțat intervențiile rusești în alegerile prezidențiale din noiembrie, în timp ce Moldova face eforturi pentru a adera la Uniunea Europeană, ca măsură de protecție împotriva posibilelor destabilizări. Negocierile de aderare au fost inițiate în iunie anul trecut, punându-se în paralel cu discuțiile de integrare a Ucrainei cu UE.
Relațiile cu Estonia și temerile statelor baltice
În rândul țărilor baltice, Estonia este considerată, mai mult decât Lituania sau Letonia, ca având cel mai mare risc de a deveni ținta Moscovei. Aceasta pentru că Estonia are o minoritate rusă considerabilă care ar putea fi exploitata de Kremlin. Aurélien Duchêne subliniază că, în acest context, avantajul numeric al țărilor occidentale este mai puțin solid. De aceea, Estonia se pregătește activ pentru apărare, cu planuri de construire a mai multor buncăre de-a lungul celor 338 km de frontieră cu Rusia.
Percepția Scandinaviei asupra amenințărilor ruse
Pe de altă parte, țările nordice precum Norvegia, Suedia și Finlanda se simt de asemenea amenințate. Premierul suedez, Ulf Kristersson, a declarat că Suedia „nu este în război, dar nici în pace”. Aceasta vine la câteva luni după ce Suedia a aderat la NATO. Președintele finlandez Alexander Stubb a confirmat că Finlanda este „obișnuită” cu comportamentele agresive ale Rusiei. Frontiera dintre Finlanda și Rusia, care se întinde pe mai mult de 1.300 km, s-a strâns de-a lungul timpului, iar Finlanda a anunțat că va înființa o bază NATO la 200 km de granița rusă.
România, Moldova și Polonia în vizorul Rusiei
Referitor la România, care a fost menționată recent de Emmanuel Macron, Rusia este suspectată că ar fi intervenit în alegerile prezidențiale. Candidatul pro-rus, Călin Georgescu, a avut o prestație surprinzătoare în prima rundă, ceea ce a dus la acuzații de „declarații false” în contextul anulării alegerilor. Președintele pro-european al României a demisionat în februarie, în urma protestelor massive.
Astfel, apare întrebarea dacă Kremlinul ar putea profita de instabilitatea din România, țară care este parte din NATO din 2004 și a Uniunii Europene din 2007. Jean Radvanyi, autorul cărții „Russie, un vertige de puissance”, sugerează că rușii își manifestă un interes mai mare față de Ucraina decât față de Moldova sau România. Totuși, planurile militare ale Rusiei ar putea viza și avansarea în interiorul Europei, către Polonia.
Contextul Geopolitic al Poloniei
Polonia se învecinează cu Ucraina, afectată de război, Belarus, aliatul Moscovei, și cu enclava rusă Kaliningrad, care se află între Polonia și Lituania, separat de Minsk prin coridorul Suwałki. Aurélien Duchêne subliniază că există o preocupare tot mai mare cu privire la această zonă strategică, unde ar putea apărea amenințări rusești pentru a izola statele baltice.
Pachete de Investiții în Securitate
Dacă în prezent Rusia nu a demarat o nouă „operațiune specială” – eufemismul pentru invazia Ucrainei – în alte națiuni occidentale, capitalele europene rămân pe alertă. Duchêne indică faptul că intențiile expansioniste ale Moscovei nu au fost abandonate. „Ideea unei ‘lumi rusești’ va supraviețui lui Vladimir Putin. Atât timp cât Rusia nu va fi înfrântă în Ucraina, visul imperial al acestora va persista”, precizează specialistul.
Perspectivele Războiului Hibrid
La treizeci și cinci de ani după prăbușirea blocului comunist, ministrul de externe al Franței, Jean-Noël Barrot, a afirmat că „riscul de război pe continentul european nu a fost niciodată mai ridicat”. Aurélien Duchêne subliniază în cartea sa că este esențial să se ia în considerare perspectiva unei confruntări cu Rusia care depășește frontierele Ucrainei. Vladimir Putin desfășoară deja un război împotriva Occidentului, dar nu prin acțiuni convenționale, ci prin metode hibride.
Strategii de Dezinformare și Subminare
Potrivit lui Duchêne, Rusia utilizează diverse tehnici, inclusiv atacuri cibernetice, campanii de dezinformare, acțiuni economice și propaganda pro-rușilor. Această abordare s-a transformat într-o parte integrantă a gândirii strategice în rândul țărilor europene, de la Londra la Paris, Berlin, Polonia și țările baltice.
Amenințarea Armatei Ruse în Moldova și România
Întrebarea care se ridică este dacă Rusia ar putea, teoretic, să avanseze către Moldova și România. Laurent Larcher observă că Rusia are deja o influență puternică în Moldova, intervenind în alegeri pentru a susține candidați pro-ruși. Această situație este alarmantă, având în vedere că Transnistria, un teritoriu separatist pro-rus, caută anexarea la Rusia.
Credibilitatea Scenariului de Invazie
Vizibilitatea unei invazii armate în regiunile menționate este un subiect controversat. Jean Radvanyi sugerează că acțiunile lui Putin în Ucraina indică o disponibilitate de a desfășura acțiuni militare asupra vecinilor. Totuși, dificultățile întâmpinate de armata rusă în Ucraina ar putea limita astfel de inițiative, în special având în vedere că Ucraina beneficiază de sprijin internațional.
Coaliția Atlantica și Impactul Internațional
Generalul Benoît Durieux punctează că revenirea lui Donald Trump la Casa Albă ar putea reduce coeziunea Alianței Atlantice, ceea ce ar putea afecta securitatea Europei. Oricum, nu este prudent să presupunem că conflictul ucrainean rămâne restricționat la Ucraina. Putin și-a declarat în mod clar obiectivele, inclusiv întoarcerea NATO la granițele de dinainte de 1997.
Impactul Pe Termen Lung al Războiului
Rezistența Ucrainei în fața invaziei ruse a obligat Kremlinul să își adapteze economia și industria de apărare. Această reconfigurare complică perspectivele de pace, având în vedere că tentația de a-și extinde influența dincolo de Ucraina rămâne intensă la Moscova. Aceste considerente sugerează că securitatea regiunii este într-o continuă stare de incertitudine, iar reacțiile internaționale vor fi esențiale într-un context geopolotic în rapidă schimbare.
