Premieră în România: Un tratament revoluționar pentru Alzheimer a fost administrat unui pacient la Spitalul Județean din Cluj

Un pacient din România urmează, în premieră, tratamentul pentru boala Alzheimer în stadiu incipient, în Secţia de Neurologie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca, la mai puţin de un an de la aprobarea de către Comisia Europeană a acestei terapii inovatoare. Potrivit medicilor, pentru prima dată în neurologia românească, un pacient are acces la o terapie care acţionează asupra mecanismului biologic al bolii, încetinind declinul cognitiv şi funcţional şi contribuind astfel la păstrarea autonomiei pacientului pentru o perioadă mai îndelungată. Studiile clinice arată că acest tratament poate reduce cu aproximativ 35% ritmul de progresie a bolii.La mai puţin de un an de la aprobarea de către Comisia Europeană a unei terapii inovatoare destinate bolii Alzheimer simptomatice în stadiu incipient, primul pacient din România urmează deja tratamentul în cadrul Secţiei de Neurologie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca sub coordonarea prof, univ. dr. Dafin Mureşanu, şeful Clinicii de Neurologie a unităţii medicale clujene.Potrivit unui comunicat de presă al Societăţii de Neurologie, momentul marchează o premieră pentru neurologia românească: pentru prima dată, un pacient are acces la o terapie care acţionează asupra mecanismului biologic al bolii şi poate încetini evoluţia acesteia atunci când este administrată în fazele timpurii.„Până de curând, opţiunile disponibile pentru persoanele diagnosticate în stadiile incipiente ale bolii Alzheimer vizau în principal ameliorarea simptomelor, iar noua terapie oferă posibilitatea de a încetini declinul cognitiv şi funcţional, contribuind la păstrarea autonomiei pacientului pentru o perioadă mai îndelungată”, precizează sursa citată.Potrivit studiilor clinice ce stau la baza acestei terapii revoluţionare, tratamentul inovativ poate reduce cu aproximativ 35% ritmul de progresie a bolii la pacienţii aflaţi în stadiile foarte timpurii şi poate întârzia trecerea către forme mai severe ale bolii. Pentru mulţi pacienţi, acest lucru poate însemna mai mult de câteva luni în care îşi pot desfăşura independent activităţile cotidiene, îşi pot menţine memoria funcţională şi îşi pot păstra mai mult timp calitatea vieţii.Diagnosticul precoce face diferenţaAcest tratament inovativ este destinat persoanelor cu tulburare cognitivă uşoară sau demenţă uşoară cauzată de boala Alzheimer şi necesită confirmarea prezenţei depozitelor de beta-amiloid, una dintre modificările caracteristice bolii.„Boala Alzheimer afectează un număr tot mai mare de persoane în Europa, inclusiv în România, iar diagnosticarea precoce este esenţială pentru ca pacienţii eligibili să poată beneficia la timp de opţiunile terapeutice disponibile. Prin acest program ne dorim să contribuim la construirea unui parcurs cât mai clar pentru pacient – de la evaluarea şi stabilirea diagnosticului, până la sprijinirea acestuia pe parcursul tratamentului şi gestionarea corectă a bolii. Spitalul Judeţean din Cluj-Napoca este primul centru din ţară care tratează un astfel de pacient, urmând ca activitatea să fie extinsă şi în alte centre specializate”, a declarat Sebastian Iovan, manager general al companiei care susţine noua terapie în România. Coordonatorul programului de implementare a terapiei revoluţionare, Dafin  Mureşanu, afirmă că în boala Alzheimer, timpul are „o importanţă majoră”, iar diagnosticul într-un stadiu incipient oferă posibilitatea de a interveni într-un moment în care poate fi influenţată evoluţia acesteia. „Vorbim despre o patologie complexă, care necesită expertiza şi colaborarea unei echipe multidisciplinare, atât pentru stabilirea corectă a diagnosticului, cât şi pentru monitorizarea atentă a pacientului. Tratarea primului pacient în centrul nostru reprezintă un reper important pentru comunitatea noastră medicală şi, mai ales, pentru pacienţii şi familiile din regiunea Transilvaniei, care au acum mai aproape de ei expertiza şi infrastructura necesare unei abordări moderne a bolii Alzheimer”, a precizat Mureşanu.Beneficii concrete pentru viaţa de zi cu ziSpecialiştii subliniază că obiectivul terapiei nu este vindecarea bolii, ci încetinirea evoluţiei acesteia într-o etapă în care intervenţia poate avea cel mai mare impact. Astfel, pentru pacienţi, beneficiile pot include păstrarea memoriei şi a funcţiilor cognitive pentru mai mult timp; menţinerea independenţei în activităţi precum gestionarea cumpărăturilor, orientarea în locuri familiare sau organizarea rutinei zilnice; întârzierea apariţiei nevoii de asistenţă permanentă; o calitate a vieţii mai bună atât pentru pacient, cât şi pentru familie. „Parcursul unui pacient cu boala Alzheimer nu se opreşte odată cu stabilirea diagnosticului sau cu iniţierea tratamentului. Este esenţială o monitorizare atentă şi constantă, care să ne permită să urmărim evoluţia pacientului, răspunsul la tratament şi să intervenim prompt. Dincolo de aspectele strict medicale, obiectivul nostru este să contribuim la menţinerea autonomiei şi a calităţii vieţii pacientului pentru cât mai mult timp”, a declarat, la rândul său, medicul neurolog Alina Blesneag, şef de lucrări în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie ”Iuliu Haţieganu” din Cluj Napoca.Potrivit specialiştilor, este de precizat că tratamentul poate fi oprit după atingerea obiectivului, astfeş că, spre deosebire de alte terapii similare, există dovezi că administrarea poate fi întreruptă după ce investigaţiile arată că plăcile de amiloid au fost reduse la un nivel foarte scăzut. „Acest lucru poate însemna mai puţine perfuzii şi costuri mai mici pe termen lung”, afirmă specialiştii.O provocare majoră de sănătate publicăBoala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demenţă şi afectează aproximativ 6,9 milioane de persoane din Europa. Riscul de apariţie a bolii se dublează la fiecare cinci ani după vârsta de 65 de ani, ceea ce face ca diagnosticul precoce şi accesul la terapii inovatoare să devină tot mai importante într-o populaţie aflată în proces de îmbătrânire. Introducerea acestei terapii în România reprezintă un pas important către o abordare modernă a bolii Alzheimer, în care intervenţia timpurie poate oferi pacienţilor şansa de a-şi păstra autonomia şi calitatea vieţii pentru mai mult timp.Faptul că Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca a început tratamentul primului pacient din România înseamnă că infrastructura necesară – diagnostic precoce, testare pentru amiloid, testare genetică ApoE şi monitorizare prin RMN – este deja funcţională într-un centru românesc de neurologie, ceea ce deschide accesul şi pentru alţi pacienţi eligibili.Mai devreme înseamnă mai multe şanseÎn acest context, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca devine un reper important pentru neurologia din România, oferind pacienţilor din regiunea Transilvaniei acces la o abordare terapeutică inovatoare şi la expertiza necesară pentru diagnosticarea, selecţia şi monitorizarea atentă a pacienţilor eligibili. Sub coordonarea dr. Dafin Mureşanu, specialist cu o experienţă vastă în neurologie şi neuroştiinţe, echipa medicală implicată în program contribuie la dezvoltarea unui parcurs integrat al pacientului cu boală Alzheimer, de la identificarea precoce a bolii până la tratament şi monitorizare pe termen lung.Potrivit specialiştilor, pentru pacient, timpul devine astfel unul dintre cei mai importanţi factori. Cu cât ajunge mai devreme la evaluare, în stadiul de tulburare cognitivă uşoară (MCI) sau de demenţă uşoară, cu atât are şanse mai mari să fie identificat într-o etapă în care poate fi eligibil pentru o terapie inovatoare capabilă să încetinească evoluţia bolii. Obiectivul este ca pacientul să îşi păstreze cât mai mult timp autonomia, funcţiile cognitive şi calitatea vieţii, iar familia să beneficieze, la rândul ei, de mai mult timp alături de persoana dragă în condiţii cât mai bune.Introducerea acestei terapii în România marchează, astfel, trecerea către o nouă etapă în abordarea bolii Alzheimer: una în care diagnosticul precoce, expertiza medicală şi accesul rapid la terapii inovatoare pot schimba parcursul pacientului şi pot oferi o perspectivă reală pentru menţinerea independenţei şi a calităţii vieţii pentru mai mult timp, mai arată sursa citată.