Planul de acțiune prin care România și Ungaria pot neutraliza interesele Rusiei în regiune

Cuprins:Înfrângerea lui Viktor Orbán înseamnă o primă lovitură pentru Rusia, dar ar putea urma altele. O alianță închegată București-Budapesta ar fi o lovitură puternică dată intereselor Rusiei. Profesorul Corneliu Bjola (Universitatea Oxford) explică de ce.Victoria zdrobitoare a lui Péter Magyar, care a pulverizat sistemul constituțional construit minuțios de Viktor Orbán în ultimii 16 ani și a pus capăt regimului său, nu reprezintă doar o simplă alternanță la putere, ci o resetare completă a hărții geopolitice din regiune. Politologul Corneliu Bjola, profesor la Universitatea Oxford, explică, pentru „Adevărul”, de ce o alianță mai strânsă între România și Ungaria ar însemna cea mai proastă veste pentru Rusia, în ceea ce privește interesele Kremlinului în centrul și Estul Europei.Oportunitate și risc major pentru RomâniaAceastă realitate plasează România în fața unei oportunități strategice unice, dar și în fața unui risc uriaș pe care diplomația de la București pare să îl ignore. După ce ani de zile România a beneficiat în ochii partenerilor europeni de indulgență pentru simplul fapt că, spre deosebire de Ungaria lui Orbán, liderii români au ales să întrețină o relație bună cu Bruxelles-ul, de acum nu va mai fi avantajată de acest contrast pozitiv implicit. În plus, dacă România a fost privită ani la rând ca pilonul de stabilitate pro-european din regiune, prin simpla comparație cu derapajele lui Viktor Orbán, de acum nu va mai avea acest avantaj.În schimb, odată cu succesul înregistrat în alegeri de Péter Magyar, apar alte oportunități pentru România. Există însă și reversul. O Ungarie mai puțin aflată sub influența Kremlinului va tinde rapid să își renoade legăturile cu un grup Vișegrad revitalizat, dinamică ce riscă să izoleze din nou România la periferia decizională a Uniunii Europene.„Faptul că erai că spre deosebire de Orbán erai pro-european, nu mai contează așa de mult dacă nu ești atent și te vei trezi din nou în afara, nu a primului cerc european, ci a celui de-al doilea cerc, cu o poziție destul de periferizată”, avertizează Bjola.România poate și trebuie să urmeze în schimb câteva linii care i-ar putea asigura succesul și i-ar aduce puncte importante. O relație echilibrată cu SUA și NATO și o integrare mai profundă în Uniunea Europeană ar fi, în opinia lui Corneliu Bjola, cea mai bună linie de urmat.Cum poate funcționa o alianță între Ungaria și RomâniaBucureștiul ar avea acum nevoie de activarea unei diplomații energetice de anvergură prin care să spargă cercul de state pro-ruse din jurul său.„În momentul în care ai două state ca Serbia și Ungaria pro-Rusia, tu prin geografia ta ești oarecum izolat și devii mai vulnerabil. Acest lucru trebuie prevenit. Mult timp a fost așa, cumva am fost prinși între ele”, explică Bjola.Cheia acestei decuplări stă în propulsarea unui coridor strategic regional pe axa România-Ungaria-Austria-Germania. Pentru ca reorientarea Budapestei să fie sustenabilă, ea trebuie securizată prin fluxuri energetice concrete.„Péter Magyar a semnalizat că și-ar dori o reducere a dependenței de datele rusești. Asta ar fi extraordinar. Și aici poți vedea pentru România dezvoltarea unui coridor strategic extraordinar cu Ungaria, cu Austria și cu Germania, care să securizeze Ungaria și să o țină departe de Rusia prin fluxurile energetice. S-ar putea și nuclear, dacă proiectul ungaro-rus Paks II, pe care Péter Magyar a spus că îl va analiza din nou, este abandonat. Și asta este foarte important pentru securitatea României. Deci o Ungarie desprinsă energetic de Rusia înseamnă o Ungarie în care va fi mult mai greu ca un alt Orbán să vină și să facă jocul pe care l-a făcut atâta timp în favoarea Rusiei”, afirmă Corneliu Bjola.Lovitură grea dată intereselor Rusiei în Europa de EstMarea lovitură strategică a acestei axe se va resimți însă la Belgrad, una dintre capitalele est-europene care menține relații bune cu Moscova și care este într-o anumită măsură un aliat al Kremlinului, deși semnalizează că dorește o integrare în Uniunea Europeană.Până acum, Serbia a rezistat presiunilor occidentale și pentru că s-a sprijinit pe podul politic și pe umbrela oferită de Ungaria lui Viktor Orbán. Prin simpla lor alianță și printr-o apropiere mai mare, România și Ungaria pot acum să izoleze Serbia sau să o determine să renunțe la sprijinul acordat Rusiei. Pentru România, o alianță mai strânsă cu Ungaria ar avea și o însemnătate aparte. Dar mai presus de orice, ar scoate România din izolarea în care s-a aflat în Estul Europei, fiind înconjurată, cu excepția Ucraina și a Republicii Moldova, de țări prietenoase cu Rusia, începând cu Serbia și continuând cu cele două membre NATO și UE care au făcut un joc dublu, Ungaria și Bulgaria.„Dacă ai făcut relația cu Ungaria, dacă o strângi, o aprofundezi, ofaci să fie tot mai bună, următorul pas rămâne o altă vecină, Serbia. Și nu mai ești la fel de izolată ca țară, pentru că nu mai ești înconjurată de sistem de țări cu probleme de dependență față de Rusia. Și automat Rusia va fi lipsită de uneltele sau de unele dinte uneltele prin care își atingea o serie de obiective și afecta și unitatea aliaților prin felul în care colabora cu fostul guvern ungar”, consideră Corneliu Bjola.Logica este simplă. Lăsată complet singură, blocată într-un sistem de țări profund europene și lipsită de pârghiile de șantaj ale Moscovei, Serbia va fi forțată indirect să își reducă dependența de Rusia și să accepte realitatea geopolitică a regiunii.Péter Magyar transmite mesaje contradictoriiMiza momentului este uriașă, iar testele de sinceritate pentru noul regim de la Budapesta vor veni foarte rapid, de la deblocarea fondurilor pentru Ucraina până la deschiderea capitolelor de negociere pentru Republica Moldova. Deocamdată, Péter Magyar a transmis semnale mai degrabă contradictorii, chiar dacă s-a arătat mai împăciuitor în raport cu Ucraina. Chiar și așa, noul lider de la Budapesta continuă să aibă rezerve față de Ucraina și transmite unele mesaje interpretabile sau chiar ostile.De altfel, Ungaria, chiar și cu Péter Magyar în frunte, a continuat să se arate sceptică față de integrarea europeană a Ucrainei și nu a ezitat să-și exprime rezervele. Nu în ultimul rând, Magyar a transmis semnale contradictorii spre Budapesta și a afirmat deja că imediat ce Ucraina și Rusia vor face pace, Uniunea Europeană va trebui să reia relațiile cu Moscova și să profite de gazele rusești.Pentru România, însă, testul este mult mai dur: cel al abandonării pasivității și al asumării unui rol de lider regional. Corneliu Bjola crede că Bucureștiul este prea aplecat spre a face concesii către MAGA și prea rezervat față de proiectele europene. „Dacă în continuare merge pe aceeași carte pasivă, participând la orice spune MAGA, noi sărim, e totul ok, fără nicio viziune europeană, normal că lucrurile nu vor evolua foarte bine”, conchide Corneliu Bjola.