Pîslaru contraatacă în controversa salariilor demnitarilor: pasează vina spre Parlament, îl atacă pe Manole și acuză PSD că a ținut legea în sertar

Cuprins:Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, care asigură și interimatul la Ministerul Muncii, a respins acuzațiile potrivit cărora el ar fi fost cel care a introdus în proiectul noii legi a salarizării majorarea grilei pentru demnitari. Pîslaru susține că propunerea a venit din zona liderilor politici din Parlament, după discuții purtate în Camera Deputaților, și că el a fost ulterior lăsat singur să explice public o decizie care ar fi avut, în realitate, susținere politică mai largă.În conferința de presă susținută miercuri, 3 iunie, ministrul a intrat pe larg în scandalul salariilor demnitarilor, dar și în contrele cu fostul ministru al Muncii, Florin Manole, acuzându-l că în spațiul public s-a construit artificial ideea existenței unei „variante Manole” mai bune a legii salarizării. Pîslaru a susținut că a existat o singură variantă transmisă Comisiei Europene, iar restul modificărilor invocate ulterior ar fi fost făcute peste weekend, fără analiza tehnică a Băncii Mondiale.„Nu am crescut eu grila de demnitari”Pîslaru a spus că în spațiul public a apărut ideea că el ar fi decis creșterea grilei pentru demnitari, acuzație pe care a calificat-o drept falsă.„În spațiu public a apărut ideea că eu am crescut grila de demnitari. Acest lucru nu este doar o minciună, este o înfățișare complet greșită a realității”, a declarat ministrul.El a explicat că discuția despre salariile demnitarilor trebuie înțeleasă în contextul unei grile unitare de salarizare, cu o ierarhie de la 1 la 8, care pornește de la salariul președintelui și coboară până la cele mai mici salarii din sistemul public.Potrivit lui Pîslaru, după discuțiile din Parlament, a primit pe 21 mai, la ora 17:17, un e-mail de la Camera Deputaților privind modificări de coeficienți pentru anexele 8 și 9.„Am primit de la partidele politice pe data de 21 mai, la ora 5.17 după-amiază, un e-mail care reflectă acordul pe care liderii din Comisia de Muncă l-au avut ca urmare a discuțiilor și acordul liderilor grupurilor parlamentare”, a spus ministrul.Pîslaru a precizat că în acel grup se aflau inclusiv fostul său coleg Florin Manole și secretarul de stat Văcaru, alături de reprezentanți ai altor partide.Ministrul susține că propunerea a venit de la liderii politiciDragoș Pîslaru a insistat că grila pentru demnitari nu a fost stabilită de el „din pix”, ci a fost rezultatul unor discuții politice.„N-a fost o grilă stabilită de mine printr-un act subiectiv, ci o grilă creată la nivelul partidelor”, a spus ministrul.El a arătat că propunerea primită avea două componente: una privind salariile demnitarilor și alta privind asistenții parlamentari. Pîslaru susține că nu a preluat automat propunerile, ci le-a transmis echipei tehnice din minister și echipei Băncii Mondiale.În cazul asistenților parlamentari, ministrul spune că a respins majorarea grilei, pe motiv că nu exista justificare.„La asistenții parlamentari am constatat că nu există o justificare să ai o grilă mai mare, pentru că sunt funcții echivalente și în alte părți: consilieri de miniștri, consilieri care sprijină activitatea președintelui sau alte categorii”, a explicat Pîslaru.În schimb, în cazul demnitarilor, ministrul susține că propunerea reflecta logica unei salarizări unitare și de aceea a fost integrată în proiectul făcut public.„Am fost lăsat să explic tehnica”Pîslaru s-a plâns că, deși majorarea grilei demnitarilor ar fi rezultat dintr-o înțelegere politică, susținerea publică pentru explicarea acestei decizii a lipsit.„Deși pare că există multă susținere, inclusiv de la liderii politici, după cum ați văzut, și de la foarte multă altă lume, am fost lăsat, cumva, pe pozițiile acestea de a explica tehnica”, a spus ministrul.El a adăugat că a încercat inițial să nu reacționeze public tocmai pentru a păstra stabilitatea acordului politic în jurul legii salarizării.„Motivul pentru care nu am reacționat o perioadă de timp este asta: că am crezut pur și simplu că lumea o să realizeze ce face. (…) Am vrut să păstrez acest acord politic cât mai stabil, pentru că cred că există o responsabilitate ca om de stat să încerci să protejezi șansele pe care proiectul de lege le are”, a afirmat Pîslaru.Ministrul spune însă că, în condițiile în care acuzațiile au continuat să crească, a fost nevoit să clarifice public sursa propunerii.Comisia Europeană nu mai obligă România să crească salariile demnitarilorUn alt anunț important făcut de Pîslaru vizează discuțiile purtate la Bruxelles. Ministrul susține că, în urma negocierilor cu Comisia Europeană, România nu mai este obligată să aplice creșterea grilei demnitarilor la nivelul propus pentru 2027.„Comisia Europeană nu ne obligă, în acest moment, după ce am avut aceste discuții la Bruxelles pe partea de renegociere, să creștem grila demnitarilor la nivelul pe care îl avem propus din 2027”, a spus Pîslaru.El a precizat că recomandarea sa va fi eșalonarea creșterilor până în 2031.„Voi continua să recomand ceea ce deja am discutat cu prim-ministrul, și anume o modalitate de eșalonare pe cinci ani, până în 2031”, a declarat ministrul.Pîslaru a explicat că inițial Comisia Europeană și analiza tehnică a Băncii Mondiale au atras atenția că înghețarea salariilor demnitarilor ar scoate aceste funcții în afara cadrului unei remunerații considerate „decente” și „competitive”, raportat la responsabilități. Totuși, Comisia a lăsat decizia finală la latitudinea autorităților române, mai ales în contextul riscului politic al unor majorări mai mari decât media pentru demnitari.„Există o problemă de percepție în societate”Pîslaru a admis că, dincolo de argumentele tehnice privind ierarhia salarizării, tema salariilor demnitarilor a produs o reacție negativă în societate.„Am sesizat reacția societății, în contextul social și fiscal actual. Cred că există într-adevăr o problemă de percepție în societate că demnitarii sunt beneficiarii principali ai acestui proiect, în timp ce alte categorii au creșteri limitate și condiționate de spațiu bugetar”, a spus ministrul.El a precizat că tocmai această reacție socială a dus la discuția cu premierul Ilie Bolojan și la mandatul de a negocia la Bruxelles posibilitatea eșalonării sau înghețării creșterilor pentru demnitari.Contraatac la Florin Manole: „A existat o singură versiune făcută public”Dragoș Pîslaru a lansat și un atac direct la fostul ministru al Muncii, Florin Manole, în disputa privind variantele proiectului de lege.Pîslaru a respins ideea că ar exista o „variantă Manole” mai bună, în care anumite drepturi, precum sporul de doctorat sau indemnizația de dirigenție, ar fi fost tratate diferit.„Vreau să clarific și aici lucrurile, pentru că mi se pare că adevărul este cel mai bun catarsis pentru toată lumea”, a spus ministrul.Potrivit lui Pîslaru, pe 24 aprilie, la ora 12:25, Florin Manole a transmis Comisiei Europene o versiune a proiectului. Ministrul susține că aceea a fost singura variantă transmisă oficial Comisiei.„Este singurul proiect pe care îl trimite Ministerul către Comisia Europeană”, a spus el.Ulterior, potrivit relatării sale, după decizia PSD de a pleca de la guvernare, peste weekend ar fi fost operate modificări în proiect, în urma unor discuții telefonice sau informale cu diverse persoane. Aceste modificări ar fi fost lăsate în format tipărit, în trei exemplare, la biroul său.Pîslaru susține însă că acel document nu fusese analizat de echipa tehnică și de Banca Mondială.„Acel proiect nu era un proiect trecut prin filtrul echipei tehnice de la Banca Mondială și nu era proiectul pe care îl trimisese Comisiei Europene”, a afirmat ministrul.„Versiunea Manole vs. versiunea X” — o falsă dezbatere, spune PîslaruMinistrul a criticat dur apariția în spațiul public a comparațiilor între presupuse variante ale legii salarizării.„Eu când văd că a apărut la televiziuni ideea că e versiunea Manole versus versiunea X, asta nu discutăm de versiune”, a spus Pîslaru.El a insistat că a existat o singură variantă făcută public și o singură variantă transmisă Comisiei Europene. Restul, spune ministrul, au fost „chestii scoase pe surse” sau documente lucrate peste weekend, fără validare tehnică.„Chestii scoase pe surse, astea nu sunt versiuni. Chestii lăsate în birou, lucrate peste weekend, fără echipele tehnice care să analizeze lucrurile, nu sunt versiuni”, a declarat el.Pîslaru a mai spus că respinge „orice fel de chestii” croșetate peste weekend, fără echipe tehnice care să valideze conținutul.Indemnizația de dirigenție: impact de peste 1,2 miliarde leiUn punct concret al disputei a vizat indemnizația de dirigenție din educație. Pîslaru a spus că a discutat cu Florin Manole despre acest subiect, dar că aplicarea variantei invocate ar fi avut un impact bugetar uriaș.„Impactul bugetar, dacă ar fi să aplici exact așa cum era, era unul uriaș, de peste 1,2 miliarde de lei”, a afirmat ministrul.El a precizat că eliminarea indemnizației de dirigenție poate crea probleme în educație și că acest subiect a fost discutat inclusiv în cadrul acordului politic.Pîslaru a insistat însă că nu este vorba despre o miză personală și că dezbaterea nu ar trebui purtată în termeni de atacuri politice.„Nu e o miză personală și m-aș bucura și pentru fostul ministru și pentru orice alt politician să nu fie miză personală, ci interesul național”, a spus el.Reproșuri dure la adresa PSDDincolo de disputa punctuală cu Florin Manole, Pîslaru a criticat dur PSD pentru modul în care a gestionat proiectul legii salarizării în ultimii ani.Ministrul a spus că nu este vorba despre un proiect început acum, ci despre unul care trebuia finalizat încă din 2023.„Discutăm de mandate succesive care au fost deținute de Partidul Social-Democrat, care a avut această responsabilitate să pregătească acest proiect”, a spus Pîslaru.El s-a declarat „nedumerit” de criticile venite din zona PSD, în condițiile în care social-democrații ar fi avut timp din 2022 să scoată proiectul în consultare publică.Pîslaru a acuzat că unii dintre cei care critică acum proiectul încearcă să își acopere propria responsabilitate pentru faptul că legea nu a fost pusă în dezbatere mai devreme.„Înțeleg că există o încercare de a acoperi o vină, de a nu scoate proiectul ăsta în spațiu public niște numări de ani acum, prin a da vina pe cel care are curajul și responsabilitatea (…) să o facă”, a declarat ministrul.„Atacurile sunt nedemne”Pîslaru a catalogat drept „nedemne” atacurile potrivit cărora ar fi existat o altă variantă mai bună a proiectului, abandonată ulterior.„Toate atacurile care acum merg pe ideea că de fapt era o altă versiune mai bună (…) sunt foarte nedemne și nu ajută deloc”, a spus ministrul.El a făcut apel la încetarea acestor atacuri, invocând acordul politic în jurul legii salarizării.„Aș vrea să fac un apel foarte clar, în virtutea acordului politic, să încetăm cu tipul acesta de atac”, a declarat Pîslaru.Ministrul a spus că își asumă criticile legate de calitatea proiectului și că scopul său este să îl îmbunătățească în urma consultărilor, nu să arunce vina pe alții.