Oana Gheorghiu dezvăluie de ce sunt angajate pile la șefia companiilor de stat: Firmele private de consultanță au zece angajați, împreună

Cuprins:Pe picior de plecare din guvernul demis prin moțiune de cenzură, vicepremierul Oana Gheorghiu dezvăluie de ce în companiile de stat sunt angajate pile sau persoane care nu au competențe necesare. Gheorghiu spune că deși selecțiile sunt supravegheate de trei firme speciale, acestea au, împreună, zece angajați.Cum decurg selecțiile”În ultimele zile s-a vorbit mult despre numiri foarte discutabile la conducerea unor companii de stat. Numiri rezultate din proceduri considerate legale, corecte formal și validate de așa-numiți experți independenți.Este momentul potrivit să ne uităm mai atent la cum funcționează, în realitate, selecția conducerilor companiilor de stat din România.Conform legii, aceste selecții sunt asistate de firme private de consultanță în resurse umane, în calitate de experți independenți (Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 109/2011).În practică, însă, această piață este concentrată covârșitor în mâinile a doar trei firme private.Trei firme, care au împreună zece angajați. Atât.Aceste câteva persoane validează procedural numiri în companii de stat care administrează active de zeci de miliarde de lei și care au impact direct asupra unor sectoare esențiale pentru economia statului român.Aceasta nu este o acuzație individuală. Este o problemă de sistemAvem un mecanism care trebuia să aducă profesionalism, competiție și independență, dar care a ajuns să concentreze o parte esențială a filtrului procedural în mâinile unui grup foarte restrâns de actori privați.Atunci când o piață atât de mică ajunge să joace un rol atât de mare în selecția conducerii companiilor de stat, este legitim să ne întrebăm dacă mai vorbim cu adevărat despre competiție onestă și independență reală.Riscul nu este teoretic. Este deja măsurat: Comisia Europeană a sancționat România cu 198 milioane Euro tocmai pentru deficiențe legate de transparența și caracterul competitiv al unor astfel de proceduri.Asta ar trebui să ne spună foarte clar că nu este suficient ca o procedură să fie doar formal corectă. Dacă rezultatul ei produce neîncredere publică, suspiciune repetată și sancțiuni europene, atunci problema este mai profundă decât hârtiile semnate la final.Reforma reală a guvernanței corporative nu înseamnă doar să înlocuiești niște oameni cu alții și nici să mimezi guvernanța prin proceduri impecabile pe hârtie, dar complet discutabile în practică.Reforma guvernanței corporative înseamnă:selecții cu adevărat competitivecriterii credibileevaluări obiectiveși mecanisme care pot fi apărate nu doar juridic, ci și public.Guvernul, ministerele ori cabinetul viceprim-ministrului nu pot interveni direct în aceste procese de selecție.Dar asta nu înseamnă că trebuie să ne prefacem că nu vedem ce se întâmplă.Când rezultatele ridică sistematic semne de întrebare, problema nu mai este una de percepție.Devine una de arhitectură instituțională și exact acolo trebuie să avem curajul să intervenim.Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost primul care a îndrăznit să aprindă lumina în companiile de stat, să arate unde este risipa, să arate unde este incompetența, să arate unde este falimentul.Iar atunci când ne-am apropiat tot mai mult de interesele politice transpartinice care prăduiesc companiile de stat, Guvernul a fost demis prin moțiune de cenzură.Poate că această bătălie a fost pierdută, însă este o luptă la care eu nu voi renunța.Am convingerea că sunt mulți, foarte mulți români care ne vor fi alături mai departe pentru că își doresc, ca și noi, să modernizăm România, să eliminăm privilegiile și sinecurile și să administrăm banul public doar în interesul celor mulți și corecți, nu în beneficiul celor puțini și speciali”, scrie Gheorghiu pe Facebook.