O schimbare care ar putea reconfigura granițele Uniunii Europene. Conflictul cu SUA apropie tot mai mult Canada de blocul comunitar

Cuprins:Războiul comercial cu Statele Unite apropie Canada de Uniunea Europeană, iar această schimbare ar putea pune la încercare chiar limitele blocului comunitar. Ottawa și Bruxellesul își consolidează relațiile pe fondul tensiunilor dintre Canada și administrația Trump, ceea ce ar putea deschide calea către o nouă formă de asociere, relatează Euronews.Generalul Charles de Gaulle vorbea despre o Europă care se întinde „de la Atlantic până la Urali”. La acea vreme, el susținea un proiect geopolitic menit să reunifice continentul, în condițiile în care Războiul Rece împărțea Europa în două blocuri. Dar, în contextul actualei schimbări geopolitice globale, s-ar putea extinde granița atlantică până în Canada?Poate că de Gaulle, care își dorea cu fermitate independența față de SUA, ar fi înțeles preocupările guvernului de la Ottawa și ar fi spus „oui”.Sosirea premierului canadian Mark Carney la Strasbourg, la jumătatea lunii septembrie, pentru a participa la discursul privind Starea Uniunii susținut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și apoi pentru a se adresa Parlamentului European va reprezenta primul pas către o apropiere între Ottawa și Bruxelles. De săptămâna trecută, Canada se află într-un război comercial cu aliatul său istoric, SUA, o evoluție care ar putea apropia Ottawa de UE. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat într-o postare pe rețelele sociale că vizita va reprezenta „o oportunitate de a aprofunda relațiile UE-Canada și de a consolida legătura dintre noi”.Dar ce formă va lua această nouă relație și ar fi oare de neconceput să ne gândim la aderarea Canadei la UE?Problema privind georgrafia și Articolul 49„Punerea acestei întrebări ne plasează undeva între speranță și provocare constructivă”, a declarat pentru Euronews eurodeputatul liberal italian Sandro Gozi, membru al Comisiei pentru afaceri constituționale. El consideră că noua ordine geopolitică face inevitabilă discutarea acestei chestiuni.Potrivit unui sondaj realizat de Nanos Research și publicat în aprilie, 28% dintre canadieni susțin aderarea deplină la UE, în timp ce 29% o susțin „într-o anumită măsură”.Geografia reprezintă însă o problemă fundamentală. Articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că „orice stat european care respectă valorile prevăzute la articolul 2 și se angajează să le promoveze poate solicita să devină membru al Uniunii”.Valorile la care se face referire sunt „demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților”, însă sintagma „stat european” pare să impună o limită geografică în ceea ce privește aderarea la UE.„Noțiunea de «stat european» este imprecisă în cazul țărilor aflate la marginea continentului, unde pot apărea întrebări cu privire la limitele geografice ale Europei, însă este clară în cazul statelor care se află în mod evident în afara spațiului geografic european”, a declarat pentru Euronews Sebastien Maillard, consilier special la Institutul Jacques Delors.În 1987, Comunitățile Europene au respins cererea Marocului de aderare, întrucât țara era considerată un stat african, nu unul european. În același an, problema a fost dezbătută și după ce Turcia a depus o cerere de aderare. Doar aproximativ 5% din teritoriul Turciei se află în Europa, restul fiind în Asia. Între timp, negocierile de aderare cu Ankara au fost înghețate.În est, unii geografi susțin că regiunea Caucazului face parte din Europa, în timp ce alții o consideră, dimpotrivă, parte a Asiei.„Dar nu există nicio îndoială că un canadian din Vancouver se simte foarte departe de Europa”, a adăugat Maillard. „UE este o organizație regională, nu este menită să aibă o dimensiune globală.”Cu toate acestea, valorile comune și viziunea similară asupra actualei ordini geopolitice, în care SUA își pune la încercare alianțele istorice, apropie Canada și UE.În luna mai, în Armenia, Carney a participat pentru prima dată la o reuniune a Comunității Politice Europene, forumul politic al statelor europene lansat după începutul războiului din Ucraina pentru discutarea chestiunilor strategice din Europa. Canada este, alături de SUA, singurul stat membru non-european al NATO și face parte, de asemenea, din G7, la fel ca statele membre ale UE Franța, Germania și Italia.„Regatul Unit transatlantic”Un alt punct de referință pentru modul în care ar putea arăta relația dintre Canada și UE se află chiar peste Canalul Mânecii.„Canada este într-o anumită măsură precum «Regatul Unit transatlantic» în relația cu Europa: un stat care nu este membru al Uniunii Europene, dar cu care împărtășim o comunitate autentică de interese și valori”, a declarat pentru Euronews Eric Maurice, expert al European Policy Centre.După Brexit, Regatul Unit și UE au încheiat cel mai amplu și mai deschis acord comercial și de cooperare încheiat vreodată de Uniunea Europeană. Acesta nu prevede tarife sau cote și are un domeniu larg de aplicare, care include nu doar bunurile, ci și achizițiile publice, energia, pescuitul, cooperarea în domeniul securității și participarea Regatului Unit la unele programe ale UE, precum Horizon Europe, programul european pentru cercetare și inovare.„În această nouă etapă istorică prin care trecem, trebuie să dăm dovadă de creativitate și imaginație”, a declarat Gozi.Deși recunoaște că este dificil de imaginat ca Canada să devină membră cu drepturi depline a UE în viitorul apropiat, el consideră că „din ce în ce mai mult, dacă ne uităm la Regatul Unit sau Norvegia – care face parte din piața unică și cooperează cu UE în domeniul apărării – iar acum și la Canada, este nevoie să dezvoltăm noi forme de asociere și parteneriate speciale”.UE și Canada au deja un acord comercial, însă acesta ar putea fi aprofundat. Turcia și UE, de exemplu, au o uniune vamală. Un alt pas îl reprezintă accesul la piața unică, în cadrul căreia statele membre ale UE beneficiază de patru libertăți fundamentale de circulație – a bunurilor, persoanelor, serviciilor și capitalurilor.„Accesul la piața unică ar însemna însă că Canada ar fi de acord să se alinieze legislației europene fără să aibă un cuvânt de spus în elaborarea acesteia”, a declarat Maillard. „Pentru că, atunci când faci parte din Spațiul Economic European, adopți legislația UE fără să ai un rol în elaborarea ei. Prin urmare, acest lucru poate fi frustrant din punct de vedere democratic.”Potrivit lui Gozi, UE ar trebui să ia în considerare acordarea unui statut de „asociere specială” Canadei, care ar putea include un dialog politic consolidat, cu invitații adresate premierului canadian sau miniștrilor canadieni pentru a participa la lucrările Consiliului – instituția în care se reunesc liderii UE și în care miniștrii europeni votează legislația – precum și o cooperare comună în domeniul apărării.Gozi consideră că UE ar trebui să transforme o eventuală cerere de aderare din partea Canadei într-o oportunitate politică de a analiza posibile reforme.