Taxe noi pentru călătoriile cu avionul
Oamenii care optează pentru zboruri cu avioane private sau călătoresc la clasa I sau business ar putea fi supuși unor taxe noi, conform unei propuneri ce va fi prezentată la summitul climatic COP, informează BBC, citat de Rador Radio România. Se estimează că pasagerii de la clasele superioare, inclusiv cei din avioanele private, contribuie la emisii de trei ori mai mult decât cei care zboară la clasa economy. În acest context, o alianță formată din zece țări propune un nou impozit, argumentând că cei care au cele mai mari emisii, de asemenea, ar trebui să suporte costurile acestor emisii. “Este corect ca cei mai mari poluatori să plătească”, a declarat premierul spaniol, Pedro Sanchez, în cadrul COP 30. Franța a implementat deja o taxă variabilă pe zborurile de lux pentru rutele internaționale.
Importanța summitului COP
Cumpărarea biletelor pentru conferința anuală a Națiunilor Unite privind schimbările climatice, cunoscută sub numele de COP, devine un subiect constant în mass-media. Această conferință, ce s-a născut din tratatul ONU privind clima din 1992, angajează statele să colaboreze în lupta împotriva schimbărilor climatice, o problemă globală care necesită acțiuni concertate. Tratatul a stabilit principiul “responsabilităților comune, dar diferențiate”, ceea ce înseamnă că țările dezvoltate au o responsabilitate mai mare, deoarece sunt principalele surse de emisii.
Detalii despre COP30
Pentru mulți, COP30 reprezintă un moment simbolic de reflecție. Acest summit are loc la 33 de ani după ce Brazilia a găzduit Summitul Pământului, când a fost semnat UNFCCC. Organizația a subliniat importanța cooperării globale, concentrându-se pe grupurile cele mai vulnerabile, inclusiv comunitățile indigene care au un rol activ în discuții. Brazilia a îndemnat la realizarea promisiunilor anterioare, inclusiv angajamentele COP28 pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili, în loc să facă noi declarații.
Context geopolitic și actorii implicați
La summit participă majoritatea guvernelor naționale, adesea organizate în grupuri de discuție cu interese similare. Printre grupurile influente se numără Alianța Statelor Insulare Mici, care se confruntă cu amenințări severe din cauza creșterii nivelului mării, și blocul G77+China, reprezentând țările aflate în dezvoltare. De asemenea, Grupul Africii și Grupul BASIC, format din Brazilia, Africa de Sud, India și China, sunt, de asemenea, actori importanți. Statele Unite, care au anunțat în trecut retragerea din Tratatul de la Paris, au diminuat rolul lor de lider, iar alte țări, cum ar fi China și Brazilia, au preluat această responsabilitate.
Activități și negocieri la COP30
Summitul COP se desfășoară pe o suprafață extinsă și devine adesea un loc frenetic de activități. Activisti și organizații de mediu atrag atenția asupra problemelor diverse, în timp ce companiile încearcă să influențeze politica și să atingă acorduri comerciale. Anul acesta se optează pentru o structură diferită, evitând tradiționalele evenimente paralele și concentrându-se pe întâlniri la Sao Paulo și Rio de Janeiro. Aceste întâlniri au fost planificate pentru a genera entuziasm și sprijin înainte de COP30, care se va desfășura între 10 și 21 noiembrie.
Structura negocierilor
În prima săptămână, negociatorii își pot prezenta prioritățile și pot începe evaluarea pozițiilor reciproce. Temele principale ar trebui să devină vizibile, iar țările și companiile să își facă publica planurile de acțiune și angajamentele de finanțare pentru proiecte. În cea de-a doua săptămână, miniștri din diferite națiuni se alătură negocierilor pentru a discuta detaliile finale, inclusiv aspectele juridice și tehnice.
Sesiuni intense pentru obținerea unui consens
Conferințele COP sunt adesea conflictuale, cu țările având dificultăți în a ajunge la acorduri favorabile interesului național. Negocierile pot fi tensionate, iar la final, delegațiile se pot confrunta cu nopți întregi de deliberări pentru a găsi soluții de compromis. Aprobat prin consens, nu prin unanimitate, rezultatul este rareori obținut fără întârzieri semnificative, sesiunea finală fiind adesea amânată cu câteva zile.
Provocările climatice actuale
Cu impactul schimbărilor climatice resimțit tot mai profund, fenomenele meteorologice extreme afectează viețile oamenilor și ecosistemele din întreaga lume. Un studiu recent subliniază creșterea accelerată a temperaturilor globale, care ating noi recorduri în 2023 și 2024. Rata de încălzire se accelerează, cu o medie de 0,27 grade Celsius pe deceniu, mai rapidă comparativ cu perioada anilor 1990 și 2000. Creșterea nivelului mării urmează aceeași tendință, avansând cu aproximativ 4,5 milimetri pe an. Odată cu prognoza de a depăși pragul de 1,5 grade Celsius în jurul anului 2030, știința avertizează asupra unor efecte devastatoare și ireversibile.
Impactul încălzirii globale
Peisajul savanei ar putea suferi drastic, având în vedere desfășurarea rapidă a defrișărilor, în contextul în care temperatura globală depășește 1,5 °C, ceea ce se preconizează că se va întâmpla mai devreme decât estimările anterioare. Potrivit cercetătorilor, topirea calotei glaciare din Groenlanda ar putea accelera prăbușirea curentului oceanic cunoscut sub denumirea de Circulația Meridională de Inversare a Atlanticului (AMOC), responsabil pentru iernile blânde în Europa. La polul sud, în Antarctica, calota glaciară se află și ea sub amenințare, iar oamenii de știință sunt preocupați de dimensiunea scăzută a gheții marine ce înconjoară continentul Antarctic. În mod similar cu situația din Arctica, pierderea gheții marină expune ape mai întunecate, care absorb o proporție mai mare din radiația solară, amplificând tendința generală de încălzire. Aceasta afectează, de asemenea, dezvoltarea fitoplanctonului, esențial pentru consumarea unei cantități semnificative de CO2 la nivel global.
Incendiile forestiere
În contextul valurilor de căldură și a secetei, incendiile de vegetație rămân o problemă recurentă și severă. Conform raportului anual dedicat incendiilor forestiere, întocmit de o colaborare între agenții meteorologice și universități, aproximativ 3,7 milioane de kilometri pătrați au fost afectați de flăcări în intervalul martie 2024 – februarie 2025, o zonă echivalentă cu cea a Indiei și Norvegiei combinate. Suprafața arsă este ușor mai mică decât media anuală înregistrată în ultimele două decenii, însă incendiile au generat emisii de CO2 mai ridicate datorită arderii pădurilor cu densitate crescută de carbon.
Riscurile căldurii extreme
Cercetătorii dezvoltă metode pentru evaluarea riscurilor și impactului căldurii asupra sănătății, având în vedere că agențiile ONU de sănătate și meteorologie estimează că aproape jumătate din populația globală se confruntă cu această problemă. Se estimează că productivitatea muncitorilor scade cu 2-3% pentru fiecare grad care depășește 20 °C. Un studiu publicat în revista Lancet în luna octombrie sugerează că pierderile globale cauzate de reducerea productivității ar putea depăși 1 trilion de dolari, doar în ultimul an. Deși nu există o definiție internațională clară pentru decesele legate de căldură, progresul tehnologic ajută cercetătorii să umple lacunele de date și să compare condițiile din diverse regiuni.
În Europa, o echipă de cercetători de la Imperial College din Marea Britanie a analizat tendințele mortalității, evaluând peste 24.400 de decese legate de expunerea la căldură în rândul a aproximativ 30% din populația europeană. Au estimat că până la 70% din aceste decese pot fi atribuite căldurii impactate de schimbările climatice, fără a considera efectul încălzirii globale. O altă echipă a utilizat modelarea computerizată pentru a evalua datele statistice de mortalitate, temperatura și parametrii de sănătate pentru vara extrem de caldă din ultimul an, estimând că peste 62.700 de decese au avut legătură cu căldura în 32 de țări, afectând aproximativ 70% din populația continentală.
Atacurile asupra științei climatice
Administrația SUA condusă de fostul președinte Donald Trump, cunoscută pentru negarea schimbărilor climatice, a intenționat să reducă bugetul agențiilor implicate în colectarea și analiza datelor climatice și meteorologice. Această măsură stârnește îngrijorare în rândul comunității științifice, care subliniază dificultățile de a înlocui leadershipul Statelor Unite în aceste domenii. Propunerea bugetară pentru 2026, care urmează să fie supusă aprobării Congresului, preconizează tăierea cu 50% a fondurilor pentru NASA Earth Science, aducând bugetul la aproximativ 1 miliard de dolari, și diminuarea cheltuielilor NOAA cu mai mult de un sfert, până la 4,5 miliarde de dolari, incluzând eliminarea departamentului de cercetare climatică.
Pe de altă parte, alte regiuni ale lumii văd o creștere a cheltuielilor publice pentru știință, cu bugete record pentru cercetarea științifică în China, Marea Britanie, Japonia și Uniunea Europeană. Recent, Uniunea Europeană a deschis accesul publicului la monitorizarea în timp real a datelor meteorologice, reflectând un angajament puternic față de transparență și știință.
