Mit răsturnat: Ecranele NU sunt dușmanul creierului. Timpul petrecut online ne face mai deștepți, arată un nou studiu

Cuprins:Un studiu finlandez desfășurat pe parcursul a opt ani răstoarnă o idee devenită aproape reflexă: timpul petrecut în fața ecranelor nu este asociat automat cu efecte negative asupra creierului. Cercetătorii au descoperit că adolescenții care au acumulat mai mult timp în fața ecranelor încă din copilărie au avut tendința de a prezenta o procesare cognitivă mai bună.Rezultatele nu înseamnă însă că orice oră petrecută pe telefon, tabletă sau computer este benefică. Cercetătorii subliniază că diferența o poate face conținutul activității, iar utilizarea dispozitivelor pentru rezolvarea problemelor, creativitate, învățare și alte forme de gândire activă ar putea avea un rol important, notează SciTechDaily.Mai mult timp în fața ecranelor, procesare cognitivă mai bunăCercetătorii au urmărit modul în care activitatea fizică, sedentarismul și timpul petrecut în fața ecranelor, de la copilărie până la adolescență, se leagă de dezvoltarea cognitivă. Au fost analizate inclusiv posibilele diferențe dintre fete și băieți și influența intensității activității fizice.Una dintre cele mai surprinzătoare concluzii a fost asocierea dintre un timp mai mare petrecut în fața ecranelor încă din copilărie și o procesare cognitivă mai bună în adolescență.Petri Jalanko, cercetător doctorand la Universitatea din Jyväskylä, a explicat că rezultatele sugerează că utilizarea dispozitivelor digitale poate susține procesarea cognitivă, în funcție de activitățile desfășurate pe acestea. În acest context, părinții și profesorii ar putea încuraja activitățile digitale care presupun gândire activă, rezolvarea problemelor, creativitate și învățare.Activitatea fizică, rezultate diferite la fete și băiețiLegătura dintre mișcare și cogniție s-a dovedit mai complicată. În cazul fetelor, un nivel mai ridicat de activitate fizică de intensitate ușoară încă din copilărie a fost asociat cu o memorie de lucru mai bună în adolescență.La băieți, o participare mai mare la activități fizice ghidate, de-a lungul perioadei analizate, a fost asociată cu o memorie de lucru mai bună.Un rezultat a contrazis însă așteptările cercetătorilor. Nivelurile mai reduse de activitate fizică nesupravegheată, raportate chiar de participanți, au fost asociate cu o procesare cognitivă mai bună în adolescență.În schimb, măsurătorile realizate cu ajutorul unui dispozitiv care combina ritmul cardiac și mișcarea nu au indicat o asociere între activitatea fizică sau timpul sedentar și procesarea cognitivă.O posibilă explicație este că senzorii pot măsura mișcarea și ritmul cardiac, dar nu pot spune ce face concret o persoană în perioada respectivă. Altfel spus, aceeași perioadă petrecută în fața unui ecran poate însemna lucruri foarte diferite, de la scroll pasiv până la învățare sau rezolvarea unor probleme.Studiul nu demonstrează că ecranele „fac” creierul mai bunCercetătorii atrag atenția că rezultatele arată asocieri, nu o relație de cauzalitate. Nu se poate spune, prin urmare, că timpul petrecut în fața ecranelor determină în mod direct îmbunătățirea procesării cognitive.Sunt necesare studii de intervenție pentru a stabili dacă relațiile observate sunt cauzale și pentru a explica mai clar diferențele dintre fete și băieți.Cercetarea face parte din studiul PANIC privind activitatea fizică și nutriția copiilor, participanții fiind urmăriți timp de opt ani. Analiza a inclus 124 de fete și 136 de băieți, cu o vârstă medie de 15,8 ani.Activitatea fizică și comportamentul sedentar au fost evaluate prin chestionare și printr-un dispozitiv care măsoară simultan ritmul cardiac și mișcarea. Învățarea, atenția și memoria de lucru au fost analizate cu ajutorul bateriei de teste CogState.Concluzia cercetătorilor schimbă, cel puțin parțial, perspectiva asupra ecranelor: problema nu pare să fie doar cât timp petrec copiii în fața dispozitivelor, ci și ce fac în acest timp.