În comuna Gorban, județul Iași, situată strategic aproape de granița cu Republica Moldova, o investigație recentă realizată de jurnaliștii noștri a scos la iveală o rețea complexă de practici ilegale care implică primăria, firme de transport internațional și cetățeni din Republica Moldova cu acte de identitate românești. Sub aparența unei localități rurale obișnuite, Gorban ascunde o adevărată „mafie a gulerelor albe”, orchestrată, conform anchetei, de figuri-cheie din administrația locală, care profită de pozițiile lor pentru a facilita activități economice și politice îndoielnice.
Firme de transport cu sedii în case dărăpănate
Un aspect central al investigației vizează numărul impresionant de firme de transport internațional de mărfuri înregistrate în comuna Gorban. Peste 50 de astfel de societăți comerciale, precum Melton Group Trans SRL, Stici Cargo SRL, GGY Translux SRL, Aurum Euro Logistic SRL, Lazaritransporti SRL și Bezdriga Trans SRL, își au sediul social la aceeași adresă: strada Sălcamului, nr. 2, Gorban. Clădirea de la această adresă este descrisă de localnici ca fiind o casă dărăpănată, cu geamuri sparte, care nu pare să găzduiască activități comerciale reale. Această practică ridică semne de întrebare cu privire la legalitatea operațiunilor și scopul real al acestor firme.
Majoritatea acestor societăți sunt administrate de cetățeni din Republica Moldova, care dețin cărți de identitate românești. Aceste acte le oferă nu doar dreptul de a opera firme în România, ci și dreptul de a vota în alegerile locale și naționale, ceea ce a generat suspiciuni de manipulare electorală. Ancheta Salut Iași sugerează că această rețea de firme a fost orchestrată de Romica Agape, actualul viceprimar al comunei Gorban, care ar fi facilitat aducerea și redirecționarea acestor societăți în localitate.
Contabilitatea, în mâinile primarului și ale unui inspector ANAF
Un alt element alarmant dezvăluit de investigație este implicarea directă a primarului comunei Gorban, Aurel Mitrofan, și a unui inspector ANAF din Răducăneni, care este și cumnatul acestuia. Conform surselor, contabilitatea firmelor de transport este gestionată de primar și de cumnatul său, ceea ce ridică întrebări serioase despre conflictele de interese și integritatea administrației locale. Această structură le permite celor implicați să controleze nu doar fluxurile financiare ale firmelor, ci și să exercite o influență semnificativă asupra administratorilor și angajaților acestora.
Sorin Afloarei deputat PNL ( Mijloc, finul infractorului Costel Alexe, președintele CJ)
Romica Agape, (Dreapata, actualul viceprimar al comunei Gorban)
Metoda folosită pentru a mobiliza angajații și administratorii acestor firme la vot este descrisă ca fiind una coercitivă: „Nu veniți la vot, nu vă ținem contabilitatea și nu vă facilităm eliberarea documentelor de care aveți nevoie.” Această practică sugerează un sistem de condiționare, în care accesul la servicii administrative esențiale este folosit ca monedă de schimb pentru loialitate politică. Astfel, comuna Gorban devine un centru de influență electorală, cu implicații care depășesc granițele localității și ridică semne de întrebare despre corectitudinea procesului democratic.
Conexiuni cu un oligarh rus sancționat
Un caz notoriu scos la iveală de anchetă implică o firmă de transport din Gorban, al cărei sediu este tot o casă dărăpănată, și care a fost asociată cu oligarhul rus Alexey Mordashov, un apropiat al regimului Putin, inclus pe lista sancțiunilor Uniunii Europene. Conform informațiilor obținute de ANAF, această societate, care deține peste 40 de camioane, a efectuat transporturi de mărfuri în valoare de peste 9.200 de dolari din Rusia în Republica Moldova, trecând prin România. Mărfurile aparțineau unor companii controlate indirect de Mordashov, a cărui avere este estimată la peste 21 de miliarde de dolari. Firma din Gorban, administrată de un cetățean cu dublă cetățenie română și moldovenească, a fost amendată de ANAF cu 30.000 de lei pentru încălcarea sancțiunilor UE, însă amenda a fost anulată de Judecătoria Răducăneni, decizie care este acum în apel.
Acte de identitate false – O problemă extinsă
Scandalurile recente legate de acte de identitate false acordate cetățenilor din Republica Moldova și Ucraina adaugă un strat suplimentar de complexitate situației din Gorban. O anchetă mai amplă, realizată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în colaborare cu Poliția de Frontieră, chiar săptămânile trecute în județul Botoșani, a evidențiat existența unei rețele care facilitează obținerea cetățeniei românești pe baza unor documente falsificate. „Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) şi ofiţeri din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (IGPF) au pus în executare în cursul zilei de astăzi, 1 iulie 2025, un număr de 206 mandate de percheziţie domiciliară la sediile unor instituţii publice şi la locuintele unor persoane fizice”, informează Parchetul ICCJ, citat de News.ro. Activităţile operative sunt realizate într-o cauză penală în care se desfăşoară cercetări privind săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi fals informatic de către funcţionari publici de pe raza judeţului Botoşani, precum şi cu privire la săvârşirea infracţiunilor de dare de mită, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals. Ancheta vizează destructurarea unei reţele care, prin intermediul unor funcţionari publici dintr-un serviciu de evidenţa populaţiei şi o primărie, a obţinut documente de identitate româneşti neconforme cu realitatea pentru persoane născute în Federaţia Rusă, Ucraina si Republica Moldova.
„Datele nereale se referă la domiciliul persoanei, care este fictiv, deoarece beneficiarul nu a locuit niciodată la adresa respectivă, dar şi la alte atribute de identificare a persoanei, respectiv nume, prenume, data naşterii, locul naşterii, totul cu scopul obţinerii de către beneficiar a unui act de identitate care face dovada identităţii, a cetăţeniei române şi, după caz, a domiciliului sau a reşedinţei în România”, precizează Parchetul ICCJ. Datele menţionate, care în unele cazuri prezintă o identitate diferită de cea reală a beneficiarilor, în condiţiile în care marea lor majoritate au depus certificate de cetătenie română anterior falsificate, sunt incluse în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor. „În mod concret, beneficiarii au obţinut cărţi de identitate pe baza unor certificate care atestau dobândirea cetăţeniei române şi care anterior au fost falsificate, cu stabilirea domiciliului la imobile aparţinând unor cetăţeni români care nu erau titularii spaţiului respectiv si chiar fară acordul lor, prin întocmirea în fals a declaraţiilor de luare în spaţiu şi implicit fără prezenţa lor în faţa funcţionarului de la Serviciul de Evidenţă a Persoanelor”, explică Parchetul. Astfel, în cursul anilor 2023 – 2024, pe raza unui serviciu de evidenţă a populatiei şi-au stabilit domiciliul în mod fictiv un număr de 7000 de persoane născute în Fed. Rusă, Ucraina, Republica Moldova sau alte state foste sovietice.” Se pare că în Gorban, se întâmplă același fenomen, problema majoră este însă în ceea ce privește frauda electorală, aceste acte de identitate românești acordate cetățenilor moldoveni și ucraineni nu doar că le permit să administreze firme, ci le conferă și drepturi electorale, ceea ce amplifică influența politică a rețelei locale.
Autoritatea Națională pentru Cetățenie nu are resursele necesare pentru a verifica autenticitatea documentelor depuse, ceea ce face ca rețelele de falsificare să prospere. În multe cazuri, cetățenii ex-sovietici care obțin cetățenie română nu vorbesc limba română și folosesc această cetățenie doar pentru a circula liber în Uniunea Europeană. În Gorban, această practică este exploatată pentru a crea o bază de votanți loiali, controlați prin intermediul serviciilor administrative oferite de primărie.
Reacții și implicații
Localnicii din Gorban sunt, în mare parte, neștiutori cu privire la amploarea acestor activități. Mulți dintre ei nu realizează că sunt „constateni” în acte cu personaje precum Alexey Mordashov, al doilea cel mai bogat om din Rusia. Lipsa de transparență și controlul strâns exercitat de administrația locală asupra informațiilor fac ca aceste practici să rămână ascunse publicului larg.
Desigur! Iată o variantă reformulată, care subliniază clar indignarea cetățenilor și cererea lor:
Ancheta Salut Iași a stârnit o puternică revoltă în rândul cetățenilor, care sunt profund indignați de situația descoperită și solicită intervenția de urgență a organelor abilitate pentru a clarifica toate aspectele. Oamenii ne-au furnizat fotografii care arată cum, la vot, au venit în număr mare persoane care nu locuiesc efectiv în sat, având doar un domiciliu fictiv aici. Această practică ridică serioase suspiciuni de manipulare electorală, iar legăturile cu persoane sancționate internațional adâncesc îngrijorarea comunității. Cetățenii cer autorităților să facă lumină și să ia măsuri ferme pentru a opri astfel de ilegalități.
Apel către organele abilitate
Comuna Gorban, aparent o localitate liniștită din județul Iași, ascunde o rețea complexă de interese economice și politice, orchestrată de figuri din administrația locală. De la firme de transport cu sedii fictive la legături cu oligarhi ruși sancționați și acte de identitate false, Gorban este un exemplu al modului în care corupția și influența pot prospera sub masca normalității. Ancheta Salut Iași subliniază necesitatea unei intervenții ferme din partea autorităților pentru a clarifica aceste practici și a restabili încrederea în administrația publică. Până atunci, comuna Gorban rămâne un simbol al „mafiei gulerelor albe” care exploatează vulnerabilitățile sistemului pentru propriile interese.
