Focar de boală fatal în Rwanda
Un focar de boală extrem de contagioasă a dus la decesul a cel puțin nouă persoane în Rwanda, generând temeri legate de o posibile extindere a infectării, conform ziarului Independent.co.uk.
Contextul epidemiei
Infecția este cauzată de virusul Marburg, care are o asemănare cu virusul Ebola și a provocat sute de victime în ultimii ani, în special în statele africane. Virusul este letal pentru aproximativ 50% dintre cei infectați, conform informațiilor oferite de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Acest focar recent a fost detectat în septembrie 2024, marcând prima apariție a cazurilor în Rwanda, cu un total de 27 de infecții confirmate, în paralel cu cele nouă decese înregistrate până acum. Aproximativ 300 de persoane sunt sub observație, pentru că au avut contact apropiat cu pacienții infectați.
Îngrijorări în Europa
Există temeri că virusul ar putea ajunge în Germania, după ce pasagerii au fost evacuați dintr-un tren, având în vedere că un bărbat care a călătorit recent în Rwanda a manifestat simptome gripale. Cele două persoane suspectate de infecție au fost scoase din tren de către un echipaj echipat corespunzător, însă testele ulterioare au arătat că acestea nu erau infectate.
Monitorizarea pacienților
Unul dintre cei 300 de oameni monitorizați a călătorit din Rwanda în Belgia, dar nu reprezintă un risc pentru sănătate, conform evaluărilor efectuate după încheierea perioadei de observație de 21 de zile. Majoritatea victimelor din focarul actual sunt lucrători în domeniul sănătății, provenind dintr-o secție de terapie intensivă a unui spital, a confirmat ministrul sănătății din Rwanda. Într-o declarație emisă la sfârșitul lunii septembrie, ministerul a afirmat că „monitorizează cu atenție situația” și desfășoară investigații pentru a determina „originea infecției”.
Extinderea epidemiei în Rwanda
O actualizare de informații de la OMS a relevat că șapte dintre cele 30 de districte ale Rwandei au raportat cazuri de infecție. Peste 70% dintre persoanele infectate sunt cadre medicale care lucrează în două unități de sănătate din capitala Kigali. Multe dintre aceste districte se află la granița cu alte state, evidențiind pericolul de răspândire în regiunea Africii de Est, inclusiv în Repubica Democrată Congo, Tanzania și Uganda, țări care se confruntă deja cu provocări legate de sănătate publică.
Reacțiile Organizației Mondiale a Sănătății
În urma acestor evenimente, directorul general al OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, a afirmat că organizația își intensifică sprijinul și va colabora cu autoritățile din Rwanda pentru a preveni răspândirea virusului și a proteja persoanele aflate în risc. Autoritățile rwandeze au impus restricții asupra numărului de participanți la înmormântările victimelor virusului, interzicându-le mai mult de 50 de persoane per ceremonie. De asemenea, pacienții din spitale nu vor avea vizitatori timp de două săptămâni, iar un singur îngrijitor va fi permis în fiecare moment.
Evaluarea riscurilor de răspândire
Conform OMS, riscul generat de focarul din Rwanda este evaluat ca fiind „foarte mare la nivel național, ridicat la nivel regional și scăzut la nivel global”. Această estimare reflectă îngrijorările legate de posibila expansiune a virusului în rândul comunităților din apropiere.
Simptomele infecției cu virusul Marburg
Virusul Marburg este extrem de contagios și poate genera febră hemoragică, cu o rată a mortalității de până la 88%. În prezent, nu există un vaccin sau un tratament specific împotriva acestuia. Perioada de incubație, adică intervalul dintre infecția cu virusul și debutul simptomelor, poate varia, dar de obicei se situează între două și 21 de zile.
Manifestarea simptomelor
Simptomele încep adesea brusc, cu febră ridicată, dureri de cap severe și dureri musculare. După aproximativ trei zile, se pot manifesta simptome suplimentare, care includ:
– Diaree apoasă
– Dureri abdominale
– Greață
– Vărsături
Potrivit OMS, pacienții în această fază prezintă trăsături extrem de deteriorate, inclusiv ochi adânci și letargie extremă. Între zilele cinci și șapte, apar forme de sângerare, iar în cazurile fatale, pierderea severă de sânge duce la deces, manifestându-se prin sânge în vărsături, fecale și alte orificii.
Originea virusului Marburg
Boala a fost identificată pentru prima dată în 1967, ca urmare a două focare grave simultane în orașele Marburg și Frankfurt din Germania, precum și în Belgrad, Serbia. Se presupune că virusul provine inițial din expunerea prelungită a oamenilor la coloniile de lilieci Rousettus, fie prin vizitarea peșterilor, fie prin activități minerale.