FMI trage semnalul de alarmă: Epoca banilor ieftini s-a încheiat. Guvernele îndatorate, chemate să-și disciplineze cheltuielile

Cuprins:Perioada în care statele se puteau baza pe bani ieftini și pe o creștere economică suficient de puternică pentru a ține datoriile sub control a ajuns la final, avertizează directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva. Datoria publică mondială se îndreaptă spre nivelurile atinse după cel de-al Doilea Război Mondial și ar putea trece de 100% din PIB înainte de 2030, în timp ce prețurile ridicate la energie și boom-ul inteligenței artificiale pun noi presiuni asupra economiei globale, arată Euronews.Kristalina Georgieva a vorbit miercuri la Singapore, înaintea reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale programate săptămâna viitoare la Bangkok. Șefa FMI a cerut statelor puternic îndatorate să își disciplineze cheltuielile și a arătat că băncile centrale ar putea fi nevoite să adopte politici monetare mai restrictive.În opinia sa, guvernele nu mai pot conta pe condițiile favorabile din trecut pentru a-și ține sub control datoriile.„Factorii de decizie nu se mai pot baza doar pe rate de creștere mai mari pentru a rezolva problemele fiscale”, a afirmat Kristalina Georgieva.Datoria publică mondială se apropie de niveluri recordDatoria publică globală se îndreaptă spre nivelurile înregistrate ultima dată după cel de-al Doilea Război Mondial, iar până în 2030 ar putea depăși pragul de 100% din PIB.Georgieva a indicat economiile dezvoltate drept „cei mai mari vinovați” și a criticat lipsa unor decizii ferme în țările care se confruntă cu datorii ridicate.„Cu toate acestea, nu observăm măsuri decisive în economiile avansate cu datorii mari, unde este nevoie urgentă de planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu”, a spus Georgieva. „Spațiul fiscal are nevoie urgentă de realimentare”, a adăugat ea.În același timp, costurile împrumuturilor sunt deja în creștere. Randamentele obligațiunilor guvernamentale pe zece ani din SUA, Germania și Japonia au ajuns la cele mai ridicate niveluri consemnate din 2007, 2009 și, respectiv, 1996.Șefa FMI susține o politică monetară mai restrictivăKristalina Georgieva a apreciat recentele creșteri ale dobânzilor operate de Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană și Banca Japoniei, pe care le-a descris drept „extrem de adecvate”.„Acum ar putea fi un moment potrivit pentru o orientare prudentă, dar mai restrictivă, a politicii monetare în multe țări”, a afirmat șefa FMI.Economia mondială se confruntă simultan cu două presiuni importante: costurile mai mari ale energiei și investițiile masive în inteligența artificială.Prețurile mari la energie apasă asupra economiei globalePotrivit șefei FMI, economia globală este împinsă în direcții diferite de un șoc negativ pe partea ofertei de energie, provocat de războiul din Iran, și de un șoc pozitiv al cererii, alimentat de dezvoltarea inteligenței artificiale.„Impactul combinat al acestor două forțe este extrem de inegal la nivel mondial”, a spus ea.Petrolul se menține în jurul pragului de 100 de dolari pe baril, semnificativ peste nivelul de 89 de dolari pe baril pe care FMI îl estima în iulie pentru acest an.În prognozele publicate atunci, Fondul Monetar Internațional anticipa o creștere a economiei mondiale de 3% în 2026 și de 3,4% în 2027.Georgieva a atras însă atenția că efectele crizei energetice ar putea continua chiar dacă războiul se va încheia.„Chiar dacă războiul din Golf s-ar încheia în curând, problema prețurilor ridicate la energie va persista probabil încă o perioadă”, a afirmat șefa FMI.Inteligența artificială poate accelera creșterea economicăȘefa FMI a abordat și expansiunea rapidă a inteligenței artificiale, despre care consideră că va avea o influență importantă asupra economiei mondiale în anii următori.„Fie că o iubim, o urâm sau ne temem de ea, IA este aici”, a spus Georgieva, descriind tehnologia drept „un factor-cheie al soartei relative a țărilor în economia mondială”.Estimările FMI arată că utilizarea corectă a inteligenței artificiale ar putea adăuga până la jumătate de punct procentual anual la creșterea economiei globale.Pe parcursul unui deceniu, acest avans ar echivala cu adăugarea „unei economii de dimensiunea ASEAN la economia mondială”, a afirmat Georgieva, cu referire la organizația statelor din Asia de Sud-Est.Riscul unui „șoc de amploare” pentru investitoriDezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale vine însă și cu riscuri.„Boom-ul dezvoltării IA are un caracter inflaționist”, a spus Georgieva.Potrivit acesteia, raportate la dimensiunea economiei, investițiile în inteligența artificială ar putea ajunge să depășească precedentele valuri majore de investiții în infrastructură, inclusiv cele în căi ferate, electricitate și telecomunicații.În cazul în care așteptările investitorilor privind perspectivele inteligenței artificiale nu se vor confirma, consecința ar putea fi „un șoc de amploare”, a avertizat șefa FMI.Georgieva a menționat și alte pericole asociate dezvoltării rapide a IA, printre care pierderea locurilor de muncă, atacurile cibernetice și apariția unor modele avansate care ar putea „scăpa de sub controlul uman și să devină incontrolabile”.Fondul Monetar Internațional urmează să prezinte săptămâna viitoare, în cadrul reuniunilor de la Bangkok, noile prognoze privind evoluția economiei mondiale.