IGSU și asocierea Romcomimpex-Bogdy Trans au semnat contractul în valoare de 28,5 milioane de lei, inclusiv TVA, la data de 31 martie 2023, iar perioada ulterioară a fost marcată de decizii suspecte din partea Inspectoratului și de tergiversarea livrării produselor de către câștigători.A cedat funcția în ziua limită de livrareAstfel, din datele prezentate într-un dosar de pe rolul instanțelor reiese că, după semnarea contractului, la solicitarea asocierii, IGSU a acceptat ca garanția de bună execuție de aproape 2,4 milioane de lei să fie oprită prin rețineri succesive din facturile emise de câștigători după livrarea containerelor, iar acestea să fie aduse la Ciolpani-Ilfov în trei etape. Într-un răspuns pentru „Ziarul de Iași”, IGSU a precizat că decizia de reținere a garanției din facturi este prevăzută de Legea nr. 98 din 2016 privind achizițiile publice.În contract, termenul-limită de furnizare era 20 noiembrie 2023, iar asocierea se angaja să le livreze anticipat, până pe 30 septembrie 2023.În final, Romcomimpex și Bogdy Trans nu au livrat nici un container, deși au cerut prelungirea termenului de livrare până la data de 31 ianuarie 2024, precum și prelungirea duratei contractului până la data de 15 februarie 2024. Motivele invocate: „criza COVID-19, criza generată de conflictul militar din Ucraina și destabilizarea relațiilor economice.”Inspectoratul a refuzat prelungirile, fiind constrâns inclusiv de faptul că banii pentru contract puteau fi decontați în cadrul proiectului european doar până la 31 decembrie 2023, astfel că, în final, a notificat asocierea de rezilierea contractului și i-a cerut plata de daune-interese cu clauză penală de 28,4 milioane de lei, așa cum prevedea contractul în cazul neîndeplinirii obiectului înțelegerii. Cu puțin timp înainte, pe 20 noiembrie 2023, exact în ziua când expira data-limită de furnizare a containerelor, Bucșă i-a cedat funcția de administrator de la Romcomimpex tatălui său.Sentință zdrobitoareCele două firme nu au achitat suma pretinsă de IGSU, astfel că instituția le-a dat în judecată, pe fond obținând o sentință care le obligă la plata celor 28,4 milioane lei. Pârâtele au contestat decizia, speța aflându-se pe rolul Curții de Apel București. După rezilierea contractului, programul de finanțare al IGSU a fost prelungit, iar suma destinată achiziției a fost majorată cu rata inflației, la 43 de milioane de lei. IGSU a reluat procedura de două ori, contractul ajungând, luna trecută, la firma Pop Industry care a semnat un acord-cadru în baza căruia va furniza între 30 și 45 de containere, contra sumei de 10,2 milioane de euro.Conform răspunsului IGSU, instituția nu a formulat plângere penală împotriva asocierii din Iași, ci s-a rezumat la „tărâmul administrativ”, după cum l-a numit.O sursă familiară cu licitația a declarat că Bogdy Trans s-ar fi asociat cu Romcomimpex doar pentru a o ajuta să îndeplinească unul dintre criteriile cerute în caietul de sarcini. După ce afacerea a picat, Bogdy Trans a intenționat să se extragă de pe lista responsabililor și încearcă să obțină anularea acordului de asociere din cadrul acestei licitații, printr-un proces aflat pe rolul Tribunalului Iași. Maricel Micu, reprezentant al Bogdy Trans, nu a putut fi contactat.Șanse minine de recuperare a banilorUn alt litigiu în urma căruia Romcomimpex a fost bună de plată este legat, parțial, de contractul semnat cu IGSU. În septembrie 2023, societatea lui Bucșă a achiziționat de la firma Red Point Media SRL Târgu Frumos mai multe materiale necesare amenajării containerelor logistice, valoarea contractului fiind de puțin peste 1 milion de lei. Deși a primit marfa, Romcomimpex nu a achitat niciodată suma, iar creditorul a obținut executarea silită a asociatului și administratorului Iulian Florin Bucșă care garantase personal și solidar plata acelei sume în cazul în care firma nu își onora obligația. Contactat de „Ziarul de Iași”, patronul Red Point Media SRL, Neculai Pîrlea, a refuzat să comenteze speța.Atât IGSU, în cazul în care va câștiga definitiv procesul de daune, cât și Red Point Media, au șanse puține să mai recupereze sumele de la Romcomimpex: în februarie 2024, Bucșă Senior a cerut intrarea în insolvență a firmei fiului, solicitare aprobată de un judecător sindic. Pe lista creditorilor mai figurează alți zeci de creditori, printre care Fiscul, două bănci, Unitatea Administrativ Teritorială Pașcani, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și mai multe firme.O sursă a „Ziarului de Iași” a dezvăluit că Red Point Media a obținut proprirea salariului de subprefect al lui Bucșă în contul datoriei de 1 milion de lei. Referitor la acest lucru, Bucșă a transmis că „În ceea ce privește eventualele datorii, popriri sau alte măsuri de executare care mă privesc în calitate de persoană fizică, acestea sunt chestiuni personale, distincte de activitatea mea de subprefect și distincte de utilizarea banului public. Nu consider oportun să transformăm situația financiară personală a unui om într-un subiect care să fie amestecat cu activitatea instituției pe care o reprezint”. Instituția Prefectului a refuzat să confirme existența popririi pe motiv că situația reprezintă o chestiune din viața privată a subprefectului.Un al treilea litigiu în care lui Bucșă i se impută o sumă de bani, de data aceasta în calitate de persoană fizică, existând și o sentință pe fond, îl reprezintă un diferend cu Consumcoop Pașcani. În mai 2026, reclamanta a obținut de la Judecătoria Pașcani o sentință care îl obligă pe Bucșă la plata a 17.049,93 lei, din care 12.724,72 lei reprezentând debit facturi restante și 4.325,21 lei penalități de întârziere. Dosarul se află în faza de apel depus de Bucșă.Reacția subprefectuluiÎntr-un răspuns pentru „Ziarul de Iași” pe marginea acestor debite, subprefectul Bucșă a menționat, la început, faptul că „este important să separăm foarte clar activitatea mea profesională și comercială de dinaintea ocupării funcției publice de activitatea mea actuală de subprefect. Sunt economist de profesie și înainte de a intra în administrația publică am avut activitate în mediul privat. Ca orice persoană care a desfășurat activitate economică, am avut relații comerciale care au funcționat foarte bine și am avut și situații în care au apărut dificultăți, neînțelegeri contractuale, litigii sau probleme financiare. Acestea fac parte din realitatea mediului economic și trebuie privite în contextul lor juridic și comercial.”El a susținut că „În ceea ce privește Romcomimpex, pentru a elimina orice confuzie, vreau să precizez foarte clar că am deținut părți sociale în societate, însă nu am făcut parte din conducerea efectivă a firmei și nu am gestionat activitatea curentă a acesteia. Atribuțiile de administrare și reprezentare au fost exercitate efectiv de o altă persoană. Prin urmare, simpla mea calitate de asociat nu trebuie confundată cu aceea de administrator sau cu implicarea efectivă în negocierea, gestionarea și derularea operațiunilor comerciale ale societății. Fac această precizare nu pentru a evita vreo responsabilitate care mi-ar reveni potrivit legii, ci pentru ca lucrurile să fie prezentate exact așa cum au fost. Unele dintre aspectele menţionate în cadrul întrebărilor țin de raporturile comerciale ale societății și de modul în care acestea au fost administrate de persoanele care aveau atribuții efective în acest sens. Nu am fost persoana care a condus operațional societatea și nu am gestionat direct fiecare dintre contractele despre care discutăm”.Din verificările „Ziarului de Iași” (foto sus), în perioadele în care au fost semnate contractele cu IGSU (martie 2023) și Red Point Media (septembrie 2023), actualul subprefect era unic asociat și administrator, numele său apărând inclusiv ca reprezentant al Romcomimpex la momentul depunerii ofertei pentru contractul de livrare a containerelor.De asemenea, în secțiunea din portal unde sunt prezentate datele de contact ale autorităților contractante apare și acum numele Iulian Florin Bucșă ca reprezentant legal al societății (foto jos).În mod particular, pentru două dintre situații, Bucșă a transmis că „referitor la cele 30 de containere, consider important să facem o distincție între o problemă contractuală sau un litigiu comercial și existența unui prejudiciu adus statului. În cazul de faţă statul român nu a fost prejudiciat și nici nu a pierdut fonduri europene. (…) O eventuală sumă înscrisă într-un dosar sau urmărită printr-o procedură de executare nu reprezintă automat o datorie personală a unui asociat și nici nu stabilește, prin ea însăși, existența unei răspunderi personale”, iar despre datoria către Consumcoop a apreciat că „Nu consider corect ca o datorie sau un litigiu al unei societăți să fie transferat automat asupra mea doar pentru faptul că am deținut părți sociale în acea societate.”El a mai declarat că „Nu există, din perspectiva mea, nicio legătură între litigiile comerciale despre care discutăm și activitatea pe care o desfășor în prezent în calitate de subprefect.”Punctul de vedere integral al subprefectului aiciSursa: Ziaruldeiasi.ro
Firma subprefectului Bucșă (USR), obligată de judecători să achite 28,4 milioane de lei către IGSU după ce a tras țeapă într-un contract din fonduri UE. SURSE: În urma unei alte datorii, către o firmă, Bucșă are poprire pe salariul de subprefect
1
