Planurile României pentru hidrocentrale în Carpați
România intenționează să dezvolte o rețea de hidrocentrale asemănătoare cu cele de la Tarnița, situate în județul Cluj. Această inițiativă are ca scop crearea unei „baterii naturale” în Munții Carpați, contribuind astfel la stabilizarea sistemului energetic național. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat, într-un interviu exclusiv oferit STIRIPESURSE.RO, că pe lângă finalizarea studiului de fezabilitate de la Tarnița, se lucrează și la elaborarea unei legislații speciale care să accelereze implementarea acestor proiecte.
Proiectul hidrocentralei Tarnița
Burduja a menționat într-un interviu recent că se dorește extinderea hidrocentralelor de tip Tarnița în Carpați. Acest demers se bazează pe o colaborare între Departamentul de Energie al SUA, Ministerul Energiei și Hidroelectrica SA. Partea americană se va implica în cofinanțarea mai multor studii de fezabilitate pentru construirea de noi hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, în afară de cea de la Tarnița Lăpuștești.
Locația și numărul hidrocentralelor
Locația viitoarelor hidrocentrale va fi stabilită în urma studiilor de fezabilitate, care necesită măsurători tehnice, geologice și hidrogeologice. Se estimează că până în decembrie 2025 se va lua o decizie clară privind amplasarea acestora.
Așteptările de la statul român
Politica României în acest domeniu preconizează ca Hidroelectrica, în mod independent sau împreună cu asociații de investitori importanți, să creeze în următorii ani o serie de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj în lanțul carpatic. Aceste hidrocentrale vor funcționa ca cea mai mare baterie naturală din regiune, având rolul de a echilibra Sistemul Energetic Național. Acest obiectiv național se regăsește atât în Programul de guvernare adoptat de Parlament, cât și în Strategia Energetică Națională.
Etapele proiectului de la Tarnița
Studiul de fezabilitate pentru Hidrocentrala Tarnița este programat să fie finalizat în vara anului 2025. În paralel cu acest proces, va fi elaborată o legislație specială destinată accelerării proiectelor de investiții în domeniu. Aceste acțiuni constituie parte din mandatul Ministerului Energiei și sunt urmărite cu atenție de întreg sectorul energetic.
Detalii despre centrala de la Tarnița
Centrala Hidroelectrica Tarnița este o construcție proiectată să funcționeze suprateran, situată la baza barajului Tarnița, echipată cu două turbine de tip FRANCIS, având o putere instalată de 45 MW. Proiectul Tarnița-Lăpuștești se află la aproximativ 30 de kilometri de Cluj-Napoca, pe râul Someș. Primele concepte au fost generate în 1979 și prevăd realizarea unei hidrocentrale cu o capacitate de 1.000 MW utilizând pompe, cu o valoare estimată de peste un miliard de euro.
Amenajarea Hidroenergetică Someșul Cald
Amenajarea Hidroenergetică Someșul Cald reprezintă a treia treaptă din cascadă și include în principal barajul, lacul de acumulare și centrala hidroelectrică. Barajul Someșul Cald, amplasat pe râul omonim, este de tip greutate, având înălțimea de 33,5 metri și o lungime la coronament de aproximativ 130 metri. Lacul de acumulare Someșul Cald dispune de un volum total de aproximativ 7,5 milioane mc și reprezintă o sursă alternativă pentru alimentarea cu apă a municipiului Cluj-Napoca, având o stație de tratare situată la Gilău.
Proiectul Tarnița-Lăpuștești în prezent
Proiectul Tarnița-Lăpuștești este în plină desfășurare, cu faza de fezabilitate aflată în analiza consorțiului Itochu-EDF. Ministerul Energiei a semnat anul trecut un memorandum cu acești giganți energetici, care includ EDF, cea mai mare companie de utilități din Europa, ce produce peste 16% din energia electrică a Uniunii Europene, și Itochu, un conglomerat japonez cu venituri totale de aproape 90 miliarde USD, echivalentul a aproximativ 28% din PIB-ul României.
