Eroziunea libertății de exprimare în democrații: O analiză critică

În 2023, peisajul global al liberei exprimări se confruntă cu provocări semnificative, chiar și în democrațiile considerate bastioane ale acestui drept fundamental. Un exemplu elocvent este Legea Serviciilor Digitale a UE, care, în urma atacului Hamasului contra Israelului din 7 octombrie, a determinat o reacție agresivă din partea Comisiei Europene. Thierry Breton, șeriful cibernetic al Comisiei, a trimis scrisori companiilor precum Meta, Google, TikTok și X (ex-Twitter), solicitând informații despre măsurile adoptate împotriva discursului urii, „conținuturilor teroriste” și „dezinformării”. Această acțiune a stârnit acuzații de depășire a atribuțiilor și violare a normelor internaționale privind drepturile omului.

Această tendință de limitare a libertății de exprimare nu este izolată. Franța și Germania, de exemplu, au impus interdicții asupra manifestațiilor pro-palestiniene, invocând riscuri pentru ordinea publică și utilizarea discursului urii. În Anglia, o femeie a fost interogată de poliție pentru că a manifestat cu o pancartă considerată ofensatoare. În Irlanda, o nouă lege privind discursul urii ar putea duce la inculparea pentru imagini satirice descărcate de pe internet. În Danemarca, guvernul reintroduce infracțiunea de blasfemie, iar în Coreea de Sud, o expoziție artistică a fost interzisă pentru că prezenta într-o lumină nefavorabilă președintele țării.

Aceste măsuri reflectă o tendință îngrijorătoare în cadrul democrațiilor. Conform unui studiu, 78% din evoluțiile identificate în țările analizate indică o restrângere tot mai mare a dreptului la liberă exprimare. Motivele invocate pentru aceste restricții sunt adesea securitatea națională, coeziunea națională și siguranța publică.

Danemarca, de exemplu, a adoptat legi care restricționează accesul în țară al predicatorilor religioși considerați a submina „valori daneze” și a interzis anumite tipuri de voal musulman. Australia, prin Legea Spionajului și Interferenței Străine din 2018, impune pedepse severe pentru publicarea informațiilor considerate a afecta interesul național. În Spania, cântărețul de rap Pablo Hasel a fost condamnat pentru „glorificarea terorismului” și „calomnie la adresa Coroanei și instituțiilor de stat”.

În Canada, legea interzice „aprobarea, negarea sau minimalizarea” Holocaustului. Germania, prin Legea NetzDG, obligă rețelele sociale să blocheze sau să șteargă conținutul ilegal în maxim 24 de ore de la recepționarea unei reclamații. În Africa de Sud, o lege contra discursului urii pe internet este în curs de adoptare.

Aceste restricții, deși pot părea justificate în anumite contexte, ridică întrebări serioase despre echilibrul dintre securitate și libertatea de exprimare. În Germania, de exemplu, eforturile de a suprima discursul urii au coincis cu o creștere a incidentelor antisemite și a popularității partidului de extrema dreaptă Alternativă pentru Germania.

Există o teorie, numită „teoria supapei de siguranță”, care sugerează că tolerarea discursurilor extremiste, mai degrabă decât reprimarea lor, reduce probabilitatea ca acestea să se transforme în violență. Această teorie susține că permiterea extremiștilor să-și exprime opiniile facilitează identificarea și monitorizarea acestora de către autorități.

În loc să recurgă la cenzură și represiune, democrațiile ar trebui să promoveze discursul contrar, educația pentru toleranță și egalitate, și să exprime solidaritatea cu victimele discursurilor de ură. Societatea civilă, universitățile și companiile tehnologice pot contribui la crearea unui ecosistem al informațiilor și ideilor care încurajează încrederea și cooperarea.

În concluzie, democrațiile se confruntă cu provocări reale în ceea ce privește libertatea de exprimare. Cu toate acestea, soluțiile adoptate până acum riscă să devină mai dăunătoare decât problemele pe care încearcă să le rezolve. Este esențial ca democrațiile să găsească un echilibru între securitate și libertate, recunoscând că libera exprimare nu este doar un drept, ci și un instrument vital pentru menținerea păcii sociale

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *