Energia nucleară a României ajunge la cisternă: Planul cu furtunul pentru Cernavodă, dacă Dunărea scade la un metru

Cuprins:România a ajuns să pună pe aceeași listă energia nucleară, barjele, un dig gonflabil și autospecialele pompierilor. Guvernul pregătește prelungirea până la 30 septembrie a măsurilor speciale pentru protejarea Sistemului Energetic Național, în condițiile în care repornirea celor două reactoare de la Cernavodă rămâne incertă. Dacă Dunărea ajunge la numai 1,05 metri, apa necesară menținerii instalațiilor în siguranță ar putea fi completată inclusiv cu cisterne auto și feroviare.Centrala care produce, în condiții normale, aproximativ 20% din energia electrică a României depinde de debitul unui fluviu coborât sub cel mai sever scenariu luat în calcul în documentațiile tehnice.Potrivit informațiilor obținute vineri de STIRIPESURSE.RO, Guvernul pregătește prelungirea până la 30 septembrie a măsurilor de siguranță aplicate pe piața energiei electrice. Pentru adoptarea deciziei urmează să fie convocat Comitetul Național pentru Situații de Urgență.Documentul invocă explicit „perspectivele incerte de repornire” a Unităților 1 și 2 de la CNE Cernavodă, în condițiile menținerii problemelor hidrologice.Dunărea a coborât sub cel mai pesimist scenariuLa intrarea în România, în zona Baziaș, debitul Dunării s-a situat în ultimele zile în jurul valorilor de 1.300-1.450 de metri cubi pe secundă.Documentațiile tehnice folosite până acum de instituțiile statului considerau un debit de 2.000 de metri cubi pe secundă drept cel mai nefavorabil scenariu.Realitatea a coborât, așadar, sub scenariul de avarie.Prin comparație, debitul mediu al Dunării în luna august este de aproximativ 3.900 de metri cubi pe secundă, iar media anuală la intrarea în țară ajunge la circa 5.500 de metri cubi pe secundă.Ambele unități de la Cernavodă au fost oprite pe 13 august, după ce apa nu a mai putut asigura condițiile necesare funcționării normale. Reacțiile nucleare au fost oprite în siguranță, însă reactoarele și depozitele de combustibil uzat trebuie răcite în continuare.Cinci barje încearcă să convingă Dunărea să curgă spre centralăPrima soluție pusă în practică are o imagine pe măsura situației: cinci barje încărcate au fost ancorate în aval de podul de la Cernavodă, pe o lungime totală de aproximativ 200 de metri.Acestea au fost amplasate perpendicular pe malul stâng pentru a devia o parte mai mare a curentului spre șenalul navigabil, gura Canalului Dunăre–Marea Neagră și priza de apă a centralei.Testul trebuie să arate dacă în zonă poate fi construit un epiu permanent, adică un dig scurt din piatră, cu o lungime de aproximativ 150 de metri.Barjele nu produc apă și nu ridică în mod miraculos nivelul Dunării. Ele încearcă să dirijeze mai eficient puțina apă existentă și să împiedice depunerea rapidă a aluviunilor în zonele dragate.Configurația poate fi modificată sau retrasă dacă măsurătorile arată că efectul este insuficient ori produce probleme în alte zone.Doar 15% din apă mai ajunge spre Dunărea VecheO altă intervenție vizează bifurcația Bala, unde distribuția debitului a devenit critică pentru Cernavodă.În prezent, aproximativ 85% din apă se îndreaptă spre brațul Bala și numai 15% spre Dunărea Veche, pe traseul care alimentează zona centralei nucleare.Autoritățile vor să drageze mai multe canale cu o lățime de aproximativ 30 de metri și o adâncime de cel puțin doi metri, pentru ca un volum mai mare de apă să poată ajunge spre Cernavodă.Există însă o problemă aproape circulară: Dunărea trebuie dragată pentru că are prea puțină apă, dar nivelul este atât de scăzut încât navele și utilajele necesare dragării riscă să rămână blocate în bancurile de nisip.Utilajele cu pescaj mic pot opera în asemenea condiții, însă au un randament mai redus. Alte nave disponibile în Constanța sau în diferite zone ale Dunării ar putea să nu poată ajunge pe brațul vechi.Guvernul recunoaște că lucrările pot să nu funcționezeNici barjele, nici dragarea și nici viitorul dig de piatră nu garantează revenirea debitului necesar centralei.Guvernul admite că hidraulica fluviului este dificil de anticipat la valori atât de scăzute și că unele dintre intervenții ar putea să nu producă rezultatul așteptat.Din acest motiv, măsurile sunt aplicate etapizat, iar efectele sunt monitorizate permanent. O soluție poate fi oprită, modificată sau înlocuită dacă nu funcționează.Comitetul Interministerial Bala–Cernavodă va funcționa timp de 30 de zile și trebuie să prezinte, în jurul datei de 13 septembrie, un raport final cu soluțiile tehnice, calendarul lucrărilor și sursele de finanțare.Până atunci, Executivul prelungește măsurile care îi permit Transelectrica să intervină pentru menținerea stabilității Sistemului Energetic Național.Dig gonflabil și pompe, înainte de ultimul scenariuDacă intervențiile asupra cursului Dunării nu asigură debitul necesar, autoritățile pregătesc instalarea unui dig mobil gonflabil sau tubular pe canalul de aducțiune către bazinul de stocare al centralei.Barajul mobil ar putea fi montat în maximum 24 de ore și ar urma să conserve apa în bazin. În paralel, pompe amplasate pe barje sau pontoane ar putea ridica apa până la nivelul necesar actualelor sisteme de răcire.Într-o situație critică, ar putea fi utilizată și apa din Canalul Dunăre–Marea Neagră, pompată către instalațiile centralei.CNE Cernavodă dispune, de asemenea, de pompe de rezervă, generatoare de mare putere și instalații care permit răcirea apei și utilizarea ei într-un circuit închis.Scenariul de un metru: apa vine cu cisternaUltimul nivel al planului este pregătit pentru situația în care apa Dunării ar coborî în zona Cernavodă la aproximativ 1,05 metri.În acest caz, răcirea reactoarelor oprite și a depozitelor de combustibil uzat ar urma să fie realizată în circuit închis, cu aport de apă demineralizată produsă de instalațiile centralei.Sistemele s-ar alimenta din puțuri subterane. Dacă rezervele nu sunt suficiente, apa demineralizată ar putea fi stocată și transportată în zona centralei cu cisterne auto, vagoane-cisternă sau autospeciale de stingere a incendiilor.Nu este vorba despre turnarea apei aduse de pompieri direct în reactoare și nici despre menținerea acestora în producție cu ajutorul cisternelor. Apa ar fi folosită pentru completarea circuitului închis necesar menținerii instalațiilor oprite în condiții de siguranță.Imaginea rămâne însă greu de ignorat: cea mai importantă centrală electrică a României ajunge să aibă, în planul său extrem, aceeași soluție de ultimă instanță folosită în localitățile rămase fără apă.Repornirea reactoarelor rămâne incertăProiectul pregătit de Guvern prelungește până la 30 septembrie perioada în care Transelectrica poate aplica măsurile speciale stabilite prin HG 603/2026.Argumentul central este necesitatea menținerii funcționării sigure și stabile a Sistemului Electroenergetic Național, în contextul debitului redus al Dunării, al indisponibilității unor capacități de producție și al incertitudinilor privind Cernavodă.Reactoarele nu vor putea fi repornite numai pentru că au fost instalate barje sau dragate canale. Reluarea producției depinde de existența unui debit suficient și stabil pentru funcționarea în condiții de siguranță.Autoritățile speră ca intervențiile să direcționeze mai multă apă către priza centralei. Tot Guvernul avertizează însă că lucrările pot crea condițiile necesare, fără să poată fabrica debitul care lipsește din Dunăre.