Prima pagină » Iasi in fiecare pagina » Dumitru Chisăliță, despre schemele de ajutor pentru familiile vulnerabile și companii. Cum vor fi ajutate pentru plata energiei

Dumitru Chisăliță, despre schemele de ajutor pentru familiile vulnerabile și companii. Cum vor fi ajutate pentru plata energiei

by Salut Iasi


Cuprins:Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a vorbit, luni seara, la Digi24, despre schemele de ajutor pentru companii și despre ajutorul ce s-ar putea da familiilor vulnerabile.Schemă de sprijin pentru companii”Una dintre procupoări este să găsim soluții. Sunt anumite companii careau nevoie de ajutor. Ce încercăm să transpunem este că prețul nu ține neapărat de Ministerul Energiei.Avem mai multe scheme în derulare. Una este și cea legată de suprataxare a producătorilor. Schema am gândit-o pentru această iarnă, între 1 decembrie și 31 martie.Ajutor pentru familiile săracePrețurile au crescut foarte mult, sperăm la o limită normală.Sunt luate în calcul și cheme pentru familiile sărace, vorbim de 50 de lei pentru familie.Nu vorbim de penurie în această iarnă. A trecut un hop cel cu cernavodă, dar nu am trecut cu totul peste acest hop.Despre criza din energieNu s-a mai întâmplat niciodată o asemenea criză, a fost cea mai mare criză de vară. Am cerut soluții concrete pentru a se preveni o asemenea situație.Am făcut o analiză pe prețuri, creșterea la consumatorii casnici a fost mult mai mică. Undeva la 10% a fost creșterea prețurilor pentru consumatori. Un preț bun acum este 1,2 lei”, a spus Chisăliță.Supraimpozitarea producătorilor, ultima variantă a Ministerului EnergieiMinisterul Energiei are în analiză o schemă de supraimpozitare a producătorilor de energie electrică, care ar să se aplice cel mult până la finalul iernii, după cum a anunțat titularul mandatului de la conducerea instituției, Dumitru Chisăliță, la întrebările presei la un eveniment de specialitate.Despre discuțiile și oportunitatea variantelor de sprijin pentru consumatorii casnici, dar și companiile energointensive, reporterul Mediafax i-a întrebat, la un eveniment derulat în paralel, pe președintele autorității naționale în domeniul concurenței, pe directorul executiv al asociației care reunește furnizorii și distribuitorii, dar și pe liderul celui mai mare consumator de energie industrial.Dumitru Chisăliță, ministrul Energiei, a declarat că ia în considerare o posibilă suprataxare a producătorilor din energie, indiferent din ce surse, pentru susținerea consumatorilor non casnici afectați semnificativ de creșterea costurilor din cauza scumpirilor din ultima perioadă.„Avem în discuție mai multe scheme, pentru că am luat în considerare o evoluție care se meargă până în 2030. Și atunci am etapizat, pe diverse perioade, diverse propuneri pe care să le facem, exclusiv cu măsuri de la Ministerul Energiei. Iar una dintre aceste măsuri ia în considerare și o suprataxare. Ideea este că vrem să o facem pe o perioadă foarte, foarte scurtă, cel mult până la 1 aprilie, care să răspundă situației legate de prețurile foarte mari care sunt în momentul de față și să încerce să diminueze această escaladare a prețurilor pe care le avem în momentul de față″, a declarat Dumitru Chisăliță, luni, la un eveniment de specialitate, citat de Profit.ro.Potrivit ministrului, în prezent se discută ca această suprataxă să fie impusă tuturor producătorilor de energie, indiferent de tehnologia folosită pentru livrările în sistemul energetic național.Din fondurile strânse din această suprataxare, ar urma să se finanțeze o schemă de sprijin pentru consumatorii noncasnici de energie, bazată pe credit fiscal.„Acum încercăm să gândim o schemă de sprijin care să se bazeze pe credit fiscal, care să meargă către acei consumatori care sunt foarte afectați (de scumpirea energiei – n.r.) și care iau măsuri de reducere a consumului de energie, eficientizare sau autoconsum″, a explicat ministrul Energiei, conform sursei citate.În esență, creditul fiscal este o sumă cu care o companie este scutită de la plată din impozitul datorat statului.Cum a fost ultima experință cu suprataxareaCea mai recentă formă de supraimpozitare aplicată producătorilor din energie – după tripla criză din energie declanșată de pandemia de Covid-19 – a fost așa numita „contribuție la Fondul de Tranziție Energetică”, din care s-a reglementat să fie plătite furnizorilor compensațiile aferente schemei de plafonarea a prețurilor finale la energie și gaze.Pe 7 noiembrie 2024, CCR a decis că supraimpozitarea unor producători de energie, măsură adoptată în 2022 odată cu plafonarea facturilor, nu este conform cu legea fundamentală a statului român. Supraimpozitarea viza 100% din veniturile suplimentare rezultate din tranzacții angro de vânzare efectuate la prețuri de peste 450 lei/MWh, iar ulterior 400 lei/MWh.În motivarea publicată în iunie 2025, judecătorii au apreciat adecvată măsura, dar nu și nivelul contribuției.„În ceea ce privește caracterul adecvat al măsurii, Curtea apreciază că impunerea obligației de achitare a contribuției la Fondul de Tranziție Energetică este capabilă, în abstract, să îndeplinească scopul legitim urmărit. Curtea observă, însă, caracterul deosebit de oneros al acestei contribuții, al cărei cuantum este foarte ridicat, fiind fixat la întregul venit suplimentar obținut peste plafonul de 450 lei/MW, iar ulterior de 400 de lei/MWh, preț de referință stabilit ca atare prin lege. Cu alte cuvinte, întregul venit suplimentar obținut de producătorii de energie electrică pentru activitatea de producţie/entităţile agregate care depășește nivelul menționat reprezintă contribuția la Fondul de Tranziţie Energetică”, se arătă în motivarea citată de reporterul Gândul.De precizat că între momentul încheierii, din noiembrie 2024, și al motivării, în februarie 2025, Ministerul Energiei a inițiat un proiect de ordonanță de urgență, care a și fost adoptat, care prevedea o contribuție de 80% în loc de 100%, iar diferența de 20% urmând să fie fost restituită companiilor care au inițiat acțiuni în instanță.Bogdan Chirițoiu: „Mie mi se pare că urgent pentru noi e să luăm măsuri pentru noncasnici”Bogdan Chirițoiu a confirmat că există discuții cu Ministerul Energiei și Consiliul Concurenței analizează variantele de sprijin pentru consumatorii casnici și non cascnici, într-un eveniment derulat în paralel cu cel la care a participat Dumitru Chisăliță.„Am într-adevăr deja mai multe discuții, nu sunt finalizate, după știința mea. Când avem o decizie finală, cred că o va anunța domnul ministru, cred că așa e cel mai bine. Momentan, din ce am văzut eu au fost mai multe proiecte și am dar feedback, pe baza lor, atât pe casnici, cât și pe noncasnici. Mie mi se pare că urgent pentru noi e să luăm măsuri pentru noncasnici, că e important să sprijinim companiile care consumă multă energie, care depind de prețul energiei, trebuie să fie sprijinite în momentele astea, când vedem prețurile mari la energie, la energie electrică în toată Europa”, a confirmat președintele Consiliului Concurenței, la întrebarea reporterului Mediafax la evenimentul de lansare a raportului „Concurența în sectoare cheie: competitivitate și inovare”.La întrebarea jurnaliștilor privind posibile garanții de stat pentru non casnici, Bogdan Chirițoiu a detaliat că, acest aspect nu are legătură cu discuțiile în derulare în prezent cu Ministerul Energiei, dar din instrumentele le permite legislația europeană, garanțiile de stat au avantajul că nu au un impact bugetar imediat și de aceea sunt mai atractive pentru noi.„Cum am spus în conferință, țările care nu au deficit bugetar mare, ceea ce se numește spațiu fiscal, pot să vină cu bani, dar noi, neavând acest spațiu fiscal, având deficitul ăsta mare, n-o să putem să venim cu ajutoare în bani și atunci putem veni cu garanții de stat care, cel puțin pe termen scurt, nu îți creează problemele din buget”, a detaliat președintele Consiliului Concurenței.Bogdan Chirițoiu, care este și președinte al Consiliului de Administrație al Agenției Europene de Cooperare a Regulatorilor din Energie (ACER), a subliniat să subiectul ajutoarelor pentru energie este unul prezent în discuții în multe formate.„La ACER sunt președintele a Consiliului de Administrație, deci treaba mea și a colegilor mei este buna administrare a ACER, dar normal că avem discuții despre politica energetică la nivelul Uniunii Europene, dar nu avem numai aici, de curând am avut reuniunea cu ajutor de stat a Uniunii Europene, unde s-a discutat pe de energie, sunt diferite formate, energia e foarte sus pe agendă pentru Uniunea Europeană”, a declarat Bogdan Chirițoiu.Daniela Dărăban (ACUE): „Implicarea furnizorilor, adică în sensul în care furnizorul refinanțează aceste scheme, este exclusă”Bogdan Chirițoiu a confirmat de asemenea ca au fost discutate și variante de creștere a ajutorului pentru factura la curent a consumatorilor cu venituri reduse, îndrumând jurnaliștii spre Ministerul Energie pentru a afla o variantă finală.În prezent, OUG 35/2025, în vigoare până la 31 decembrie, reglementează un mecanism de sprijin financiar de 50 de lei, iar oficialii ministerului au vorbit recent despre posibilitatea prelungirii acesteia.Daniela Dărăban, director executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) – care dețin aproximativ jumătate din piața de furnizare a energiei electrice din România, a confirmat de asemenea la întrebarea Mediafax că au fost și sunt în derulare discuții cu Ministerul Energiei privind variante de scheme de ajutor analizate, dar a subliniat ferm că furnizorii resping categoric o schemă care ar însemna că furnizorii ar refinanța și ar aștepta ulterior decontarea diferenței dintre prețul din contract și cel plafonat.„Implicarea furnizorilor, adică în sensul în care furnizorul refinanțează aceste scheme, este exclusă, pentru că statul încă are datorii de miliarde, cu întârzieri de doi ani de zile. Deci este exclusă o discuție de genul acesta. Dacă o măsură de genul acesta s-ar impune, cred că riscul pe partea de lichiditate al furnizorilor este unul prea mare și intrarea, știm cu toții, că intrarea unui furnizor mare în probleme financiare poate să ducă la o presiune în lanț în toată piața. Deci nu cred că putem să discutăm despre așa ceva”, a declarat Daniela Dărăban.Potrivit Danei Dărăban, ajutoarele trebuie să ajungă la cei care au nevoie de ele. „Este adevărat, este iar o problemă administrativă. Ne lovim de faptul că oamenii nu se înregistrează. Adică noi vedem o o estimare a statului care avea, undeva, ar fi undeva la 2,2 milioane de beneficiari, de gospodării, când în schemă noi avem cred că undeva la 700 și ceva de mii. Păi, trebuie să ne punem această întrebare, ca stat, și să vedem cum putem să îi ajutăm pe adevărații beneficiari să se regăsească în această platformă, iar asta se poate face, bineînțeles, prin serviciile sociale. Datele există, statul trebuie să îi ajute pe oamenii ăștia și trebuie să se regăsească în platformă”, a subliniat directorul executiv al ACUE.De asemenea, Dana Dărăban consideră că și în cazul consumatorilor noncasnici ar trebui selectate sectoarele beneficiare ale sprijinului, nu să fie unul generalizat.„Sunt două paliere de discuții. Vorbim despre partea economică, deci prețul pentru consumatorul non-casnic. Și aici, într-adevăr, există instrumente, dar instrumente care impun existența unui spațiu fiscal-bugetar care să îți permită să faci scheme directe către anumite sectoare economice pe care vrei să le sprijini, pentru că nu cred că este recomandat să mergem pe o schemă generalizată. Deci trebuie să îți selectezi sectoarele economice, trebuie să faci o schemă de ajutor, se notifică (la Comisia Europeană – n.r.), este adevărat, dar nu este o procedură imposibilă, alte state au făcut-o, dar, revin, impune posibilitatea, adică confirmarea statului că are spațiu fiscal-bugetar, adică o schemă se înregistrează, trebuie s-o ai finanțată și o înregistrezi și pe deficit”, a precizat directorul executiv al ACUE, la întrebarea jurnalitilor la evenimentul organizat de Consiliul Concurenței.Dana Dărăban a confirmat că actorii din energie poartă un dialog constant cu autoritățile.„Noi avem un dialog constant cu autoritățile. Da, există discuții, se caută soluții pe partea de sprijin pentru consumatorul noncasnic, pentru că, economic, într-adevăr, trebuie să avem grijă să putem, pe partea de energie, să asigurăm un preț cât mai competitiv pentru cei care, într-adevăr, au cost mare cu energia în costul final de producție”, a spus directorul executiv al ACUE.Ministrul Energiei a menționat la începutul săptămânii trecut și termenele pe care le estimează pentru aplicarea acestor scheme.„De la caz la caz, pentru consumatorul vulnerabil, schema va fi de la 1 ianuarie 2027, pentru consumatorii non casnici încercăm să venim mai devreme. Nu vă pot da, în momentul de față o dată, pentru că trebuie să ne punem de acord cu toate celelalte elemente. Dorința mea ar fi 1 decembrie”, a spus Dumitru Chisăliță.În ceea ce privește termenul de 1 decembrie pentru non casnici Dana Dărăban îl consideră destul de strâns.„Eu cred că 1 decembrie este expirat, ca să fiu foarte onestă, pentru că suntem la mijlocul lui noiembrie. Orice măsură impune totuși o aprobare, un proces de avizare, o informare a celor care trebuie să o aplice. Deci nu cred că se poate de la 1 decembrie”, consideră directorul executiv al ACUE.Ce-și dorește cel mai mare consumator de energie din țarăBazele pentru o schemă de sprijin pentru marii consumatori există în reglementările europene, a declarat Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrație al ALRO, cel mai mare consumator industrial de energie electrică din țară, la întrebarea reporterului Mediafax privind discuțiile la zi pentru construirea unui mecanism pentru noncasnici.Marian Năstase s-a referit la noul cadru european privind ajutorul de stat – CISAF (Clean Industrial Deal State Aid Framework), care a fost adoptat anul trecut la nivelul UE pentru a susține competitivitatea și decarbonizarea industriei europene, extins în prezent.„Este bine că există această preocupare, cadrul legal deja creat la nivelul Uniunii Europene CISAF și s-a continuat cu METSAF (The Middle East crisis Temporary State aid Framework Cadrul temporar privind ajutoarele de stat în contextul crizei din Orientul Mijlociu n.r.). Deci CISAF este un cadru care se referea la războiul din Crimeea și a fost extins de către Comisia Europeană din Ucraina și a fost extins acum cu războiul din Hormuz, Iran, care creează cadru ca să poți, pentru o listă de industrii date de Uniunea Europeană, industria energointensivă, să poți avea acces la energie la 50 euro. Diferența respectivă, Comisia Europeană, se numește așa-numitul cadru 50-50- 50-50”, a declarat Marian Năstase, la întrebarea Mediafax.În baza cadrului CISAF, președintele CA al ALRO anunța în luna mai că a propus autorităților statului român ieftinirea administrativă a curentului electric cu până la 25% pentru această categorie de consumatori.Potrivit datelor furnizate de ALRO, secțiunea 4.5 din CISAF permite statelor membre să acorde ajutoare pentru reducerea temporară a costurilor cu energia electrică pentru industriile electro-intensive, iar sprijinul acordat nu reprezintă o subvenție permanentă pentru costurile operaționale, ci un mecanism tranzitoriu condiționat de investiții în decarbonizare şi eficiență energetică, iar beneficiarii trebuie să reinvestească o parte relevantă a ajutorului în eficiență energetică, flexibilitate energetică, electrificare, măsuri de decarbonizare etc.Mecanismul funcționează prin așa-numita formulă „4 X 50″: reducere cu 50% a prețului mediu anual al pieței angro, cu prag minim de preț de 50 euro/MWh, pentru 50% din consumul anual eligibil și cu obligația de a reinvesti 50% din ajutor în măsuri de decarbonizare.Potrivit estimărilor companiei din luna mai, aplicarea mecanismului ar duce la reducerea cu până la 25% a costurilor totale ale energiei electrice pentru companiile eligibile.„Deci e bine că există această propunere, e greu de implementat, pentru că nu există spațiu fiscal. Deci asta este principala problemă. Și, ca să fie foarte clar, industria în România are o singură schemă finanțată efectiv, care este schema ETS, de 150 de milioane de euro pe an, pe care nici pe aia nu o luăm, deosebire de alte țări europene, unde, în realitate, sunt mult mai multe scheme: sunt scheme care se finanțează de la bugetul de stat, sunt scheme care se finanțează pe diferite programe europene și așa mai departe”, a spus Marian Năstase.„Problema e că niciodată banii nu vor ajunge la noi”Despre o schemă care s-ar finanța din suprataxarea producătorilor, președintele CA al ALRO a spus că este o variantă nouă, pe care nu analizat-o până la momentul întrebării Mediafax, la scurt timp după ce aceasta a fost publicată de jurnaliștii de la evenimentul paralel.„Problema e că niciodată banii nu vor ajunge la noi”, a comentat însă Marian Năstase despre eventualitatea acordării unui credit fiscal consumatorilor non casnici.„Niciodată, nicio țară din lume și niciun, în niciun minister de finanțe, dacă banii se colectează de la producători, furnizori – traderii ăia nu sunt niciodată impozitați, de acolo nu se colectează bani – deci, în momentul în care strângi banii și îi duci într-o găleată mare, care se numește Ministerul Finanțelor din România, din Spania, de unde vreți dumneavoastră, alții au prioritate: pensionari, pensii, ajutoare sociale, nefavorizate, defavorizați, situații de criză, apa sus, apa jos, Doamne, Doamne, înțelegeți? La industrie, vă dau scris, n-a ajuns așa”, a completat Marian Năstase.„Domnule, dă-mi morcovul ăla după care am alergat 20 de ani, dă-mi-l odată”La întrebarea suplimentată a reporterului Mediafax, președintele CA al ALRO producătorului de aluminiu s-a declarat optimist că măcar se discută despre o schemă pentru energointernsivi.ALRO este unul dintre cei mai mare producători de aluminiu integrați din Europa, iar provocările industriei vin în principal din costurile cu energia.„Suntem o industrie extrem de sensibilă la ce se întâmplă în energie”, explica Florin Verboncu, Managing Director Vimetco Trading, divizia de vânzări a grupului, în cadrul unei discuții, din octoctombrie, la expoziția globală Aluminium, care a avut loc la Dusseldorf, la care a participat și reporterul Mediafax.„Eu sunt de meserie optimist. De 36 de ani sunt optimist, sunt optimist în ceea ce privește stabilitatea, predictibilitatea și tot sper că va fi. Și sunt optimist că nu mai distrugem valoare, că sprijinim pe cei care produc valoare, că-i premiem pe cei care sunt produc valoarea, sunt optimist. Deci răspunsul meu este da, ca sunt optimist. Eu deja sunt optimist că există o preocupare să se găsească o schemă. Nu știu dacă se va implementa schema asta, altă schemă, dacă asta va suferi îmbunătățiri sau nu, că la un moment dat, probabil că va trebui aprobată și la Comisia Europeană, trebuie discutată, probabil, în un cadru mai larg, dar faptul că există preocupare este un lucru bun. Pentru că fără să generezi valoare, nu mai ai de unde să tragi impozite, să scoți bani din buzunarele oamenilor, de aia e nebunia care e în Europa: pentru că bagi mâna în buzunarul omului și nu-i creezi loc de muncă, nu-I creezi vizibilitate pentru ziua de mâine, nu-i susții pe cei care s-au decarbonizat – asta mi se pare crunt. Adică, domnule, dacă nu mă susții pe mine, care m-am decarbonizat, de ce s-o fac? Mai trebuie și ei premiați, pentru că nu ai cum cu bățul nu mai merge, trebuie și morcovul, «Domnule, dă-mi morcovul ăla după care am alergat 20 de ani, dă-mi-l odată!»”, a conchis Marian Năstase pentru Mediafax.

Ar putea să vă placă și

Lasă un comentariu