Dieta ”bestiei” Erling Haaland: Consumă 6000 de calorii pe zi, dar nu se îngrașă deloc și este un pachet de mușchi

Cuprins:Norvegianul care a cucerit inimile fanilor la Cupa Mondială, Erling Haaland, în vârstă de 26 de ani, are un meniu uluitor, de 6000 de calorii pe zi, de cel puţin două ori mai mult decât necesarul unui adult. Din alimentele pe care le consumă zilnic nu lipsesc mierea, ouăle proaspete, laptele crud, cafeaua îndulcită cu sirop de arţar, fripturile imense, pâinea cu maia, mierea, carnea roşie, peştele şi nici organe precum ficatul şi inima de vită. „Dacă vaca a mâncat iarbă aici, eu îi mănânc inima şi ficatul”, îi place lui Haaland să spună. Hrana lui trebuie să fie naturală, de calitate, şi pe cât posibil de la producători locali. Deşi este sportiv de performanţă şi are un program strict de antrenamente şi o dietă foarte bine calculată în calorii, în jur de 6000 pe zi, Haaland are din când în când şi aşa-numitele cheat days, în care kebap-ul face parte din meniu. Nu este cu siguranţă un meniu de urmat pentru o persoană care face mişcare cu moderaţie sau care este sedentară, spun specialiştii, informează News.ro.Dieta lui Erling Haaland este una specialăAşadar, ecuaţia super alimente şi sedentarism nu e pentru Haaland. Dieta nu funcţionează fără un program strict din care nu lipsesc antrenamentele, terapia cu lumină roşie, odihna, sauna, băile cu gheaţă dar şi orele de fizioterapie. Din dieta uriaşului Haaland putem împrumuta fiecare dintre noi. Nu însă când vine vorba de cantităţi, spun specialiştii, ci doar legat de principiile alimentare. Hrana naturală, neprocesată şi activitatea fizică, adaptată stilului de viaţă sunt întotdeauna o alegere bună.Ce spune Şerban Damian, nutriţionist sportiv, despre cantităţile de alimente din dieta lui Haaland: „Are nevoi energetice mult diferită faţă de nevoile unui om cu o statură mai micuţă, dieta sa susţine efortul necesar”„În primul rând, dacă ne uităm la el, că are aproape 2 metri şi în jur de 100 de kilograme ne dăm seama dintr-o dată că are nevoi energetice mult diferite faţă de ale unui om cu o statură mai micuţă, plus peste asta se adaugă efortul fizic foarte mare pe care îl face, la fotbal e un consum substanţial, mai ales în timpul unui meci, se duce la 2000 de kilocalorii, la dimensiunile lui Haaland.Deci nu e ceva de speriat, are o astfel de dietă şi chiar îi e absolut necesar ca să poată să-şi susţină efortul necesar. Iar dacă transpunem în alimente propriu zise, o să vedem că nu te poţi sătura cu un piept de pui de 150 de grame şi un pahar de lapte, cantităţile sunt consistente.Foarte mult în sport se pune accent pe periodizare, adică să-ţi adaptezi aportul în funcţie de zilele de antrenament, dacă iei o zi de pauză, nu o să mănânci ca într-o zi de antrenament.Nevoile lui proteice, la dimensiunile lui, se apropie de undeva la 200 de grame de proteine pe zi, 2 grame pe kilogram corp, cam aici se duce un sportiv de performanţă.Ori asta dacă o punem în alimente o să vedem că nu e neapărat ceva de speriat că mănâncă o friptură de 400 de grame, sau o bucată de muşchi. O să fim mai uimiţi dacă ne uităm la cantitatea de carbohidraţi pe care o consumă, pentru că sportivii au nevoie de cantitate mare de carbohidraţi, în mod sigur mănâncă multe paste, mult orez, pâine”, a explicat Şerban Damian.Consumă o pâine specialăPâinea cu maia pe care o consumă Haaland poate fi o alternativă bună pentru fiecare dintre noi, spune Şerban Damian. Se digeră mai uşor şi are un aport mai mare de vitamine. În schimb, nutriţionistul sportiv nu ar merge pe varianta lapte crud, tocmai pentru siguranţa pentru sănătate a produsului.„Se găseşte la toate brutăriile, se digeră mai uşor, are un aport mai mare de vitamine, de B-uri, activitatea enzimatică în interiorul produsului este mai activă decât la o pâine clasică. E o variantă, e o alternativă şi se foloseşte din antichitate.Nu sunt foarte fan al acestei idei (n.red despre laptele crud), pentru că există un oarecare risc atunci când consumăm lapte direct de la animal, e adevărat că sute de ani oamenii au consumat laptele pur şi simplu şi probabil că nu se îmbolnăveau pe capete, dar noi suntem mai sensibili. Pasteurizarea nu schimbă cu nimic compoziţia şi calităţile nutriţionale ale unui produs, sau orice ar fi el ci pur şi simplu ne fereşte de infecţii.Eu i-aş îndemna pe oamenii să se ducă spre surse mai sigure”, a explicat Şerban Damian.Ce putem prelua dintr-o astfel de dietă precum cea a lui Haaland. Este vorba numai despre anumite principii şi nu despre cantităţi sau programul strict al sportivului. Alimentaţia curată, neprocesată este tendinţa spre care ar trebui să ne îndreptăm.„Dacă am analiza regimul unui sportiv de performanţă cum este şi Haaland o să vedem acolo că nu se atinge de fast food-uri, de dulciuri, de alimente procesate, merge către o alimentaţie curată, sănătoasă, corpul trebuie să funcţioneze la randament maxim, în ideea asta am putea să ne uităm la dietele sportivilor.Sportiv sau nesportiv, nu trebuie să ne lipsească legumele şi fructele, ca bază, ele ne aduc fibre, micronutrienţi, foarte importanţi pentru existenţa noastră, surse bune de proteine, carne, organe, lactate dar cantitatea de proteine diferă, de la un sedentar la un sportiv diferă de la simplu la dublu. Un om obişnuit are nevoie undeva de un gram pe kilogram corp, un sportiv se duce către 2 grame pe kilogram corp”, a explicat pentru news.ro Şerban Damian, nutriţionist sportiv.Haaland face 6 ore de antrenament pe ziCe spune Cristian Drăghiceanu, fiziokinetoterapeut şi osteopat. Numărul de calorii este cu totul altul pentru o persoană care face sport cu moderaţie sau care este sedentară. Caloriile se calculează în funcţie de câtă mişcare face persoana respectivă, de masă musculară, şi în funcţie şi de rezistenţa la insulină sau de prezenţa/absenţa anumitor afecţiuni.„Mulţi înţeleg, dacă Haaland, la nivelul acela, face 6 ore de antrenament pe zi şi mănâncă 6000 de calorii pe zi, ei bine, nu toţi trebuie să mâncăm 6000 de calorii pe zi, este un aport foarte mare pentru un om care poate se antrenează doar de 3 sau de 2 ori pe săptămână sau poate nu se antrenează absolut deloc.Dacă vorbim despre femeile non sportive, dacă practică undeva la 2-3 antrenamente pe săptămână, undeva la 1800-2000 de calorii, ar fi ideal, în funcţie şi de metabolism, în funcţie de cât de sănătoase sunt, se face un set de analize, să se vadă tiroida, rezistenţa la insulină, dacă sunt persoane care au rezistenţă la insulină, fie că sunt bărbaţi fie că sunt femei nu vor da atât de repede jos sau nu se vor menţine.Dacă sunt sportive,  3000, 3500, 4000. Dacă vorbim de băieţi/bărbaţi, undeva la 2500, 2800, 3000, în funcţie de înălţime, cât de predominantă este masa musculară, pentru că acolo unde proporţia masei musculare este mai mare decât cea de ţesut adipos, acolo automat muşchiul face mai mult lucru mecanic, acolo consumă mai multă energie. Acolo, da, un 3000 merge, eu de exemplu, care sunt peste medie activ, mănânc undeva la 3000-3500, 3800.Vedeţi, nu ne ducem la proporţiile de 6000, are şi o înălţime şi o anumită masă musculară, are nevoie de forţă pentru postul de atacant pe care îl are.Trebuie să mâncăm cât mai curat, cât mai sănătos, să nu uităm şi de partea de hidratare, aţi văzut că nu-i lipseşte nici cafeaua, mulţi s-au dus pe ideea că trebuie să renunţăm la cafea că nu este bună. Ba da, este bună cafeaua atâta timp cât nu băgăm zahăr în ea”, a explicat Cristian Drăghiceanu.Perioadele de cheat day nu sunt neapărat un element care să strice o dietă sau un stil de viaţă, atât timp cât nu se exagerează cu ele. Nu este nevoie, dacă suntem persoane fără un progam sportiv strict, să calculăm la sânge caloriile. Trebuie respectate anumite principii: să evităm alimentele procesate, prăjite, grase şi să controlăm cantitatea de zahăr pe care o consumăm.„Aţi văzut, are şi perioadele de cheat day, dar nu exagerează cu ele. Şi aşa mâncarea în zilele noastre este ultra mega procesată, nici ouăle sau alimentele nu mai sunt ceea ce erau pe vremuri, doar dacă le luăm din grădină de la bunica, ideea este să ştim să mixăm şi să jonglăm, poate şi un ficat, cum face el, deşi, după studii, dieta mediteraneană este cea mai bună dietă, cea care oferă longevitatea cea mai mare.Nu trebuie să fim neapărat stricţi, dacă eşti non sportiv îţi calculezi după ochi caloriile. Să ne uităm la porţii, să nu fie mâncarea prăjită, să nu fie procesată, la cantitatea de zahăr, ne putem orienta”, a explicat Cristian Drăghiceanu, fiziokinetoterapeut şi osteopat, pentru News.ro.