Prima pagină » Iasi in fiecare pagina » De ce pacea în Ucraina rămâne un vis îndepărtat: analiza care contestă retragerea Rusiei

De ce pacea în Ucraina rămâne un vis îndepărtat: analiza care contestă retragerea Rusiei

by Salut Iasi

Negocieri tensionate pentru pacea în Ucraina

Se conturează o poziție de negociere fermă în privința păcii din Ucraina. Un document elaborat în februarie de un grup de reflecție din Moscova, legat de Serviciul Federal de Securitate al Rusiei, a ieșit la iveală, prezentând cerințele exigente ale Rusiei. Conform acestei analize, Rusia ar trebui să încerce să submineze poziția de negociere a Statelor Unite în legătură cu Ucraina, exacerbând tensiunile dintre administrația Trump și alte națiuni, și continuând eforturile de a fragmenta statul ucrainean.

Cerințele Rusiei pentru un eventual acord de pace

Documentul menționat, alcătuit de o organizație influentă din Moscova, susține că propunerile inițiale avansate de președintele Donald Trump pentru un acord de pace în 100 de zile sunt „imposibil de realizat”. De asemenea, se afirmă că „o soluționare pașnică a crizei ucrainene nu poate avea loc înainte de 2026”. Propunerile de desfășurare a unor forțe de menținere a păcii în Ucraina, sugerate de anumite țări europene, sunt de asemenea respinse. Documentul subliniază necesitatea de a recunoaște suveranitatea Rusiei asupra teritoriilor ucrainene annexate, precum și crearea unei zone tampon la granițele cu regiunile rusești Briansk și Belgorod.

Propuneri geopolitice și pretenții teritoriale

În plus, se discută despre o nouă reorganizare a teritoriului, ceea ce ar impune un segment demilitarizat în sudul Ucrainei, în apropierea Crimeei, regiune anexată ilegal de Rusia în 2014. Aceasta ar viza, printre altele, zona Odesa. De asemenea, documentul sugerează necesitatea „dezmembrării complete” a actualului guvern ucrainean, reflectând amplificarea nemulțumirilor din partea oficialilor ruși.

Sfaturile diplomatice și reacțiile internaționale

Acest material, obținut de un serviciu european de informații și analizat de Washington Post, ilustrează provocările cu care se confruntă Trump în încercarea de a ajunge la o înțelegere cu Rusia pentru a finaliza un acord de pace. Aceasta devine și mai relevantă acum, având în vedere că Kievul a aprobat propunerea Washingtonului pentru o încetare a focului de 30 de zile, care ar putea diminua tensiunile dintre cele două state. Totuși, Rusia nu a indicat încă disponibilitatea de a semna un acord de încetare a focului, iar analiștii subliniază că Moscova ar putea întârzia acceptarea unei pause în confruntări.

Perspectivele realizării unui acord de pace

Specialistul Thomas Graham, fost director senior pentru Rusia în cadrul Consiliului Național de Securitate în timpul mandatului lui George W. Bush, a declarat că Rusia „nu este interesată de o soluție rapidă” în privința crizei ucrainene. Potrivit acestuia, Rusia este preocupată de cauze profunde legate de politica internă din Ucraina și de arhitectura de securitate europeană, în special în ceea ce privește NATO. Astfel, o simplă încetare a focului, care nu ia în considerare aceste aspecte, nu ar reprezenta o opțiune atrăgătoare pentru Moscova, iar Trump nu pare să realizeze complexitatea situației.

Reacții din partea Kremlinului

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că autoritățile ruse nu au cunoștință de recomandările respective, caracterizându-le drept „extrem de contradictorii” și adăugând că „analizăm opțiuni mai bine fundamentate”. Documentul a fost elaborat de un think tank asociat cu Serviciul 5 al FSB, divizia responsabilă de operațiunile din Ucraina, în intervalul de dinaintea discuțiilor dintre Rusia și Statele Unite care au avut loc la Riad, în Arabia Saudită, pe 18 februarie.

Opinile experților asupra situației actuale

Un academic rus, apropiat de diplomații ruși de rang înalt, a explicat că principalele orientări ale recomandărilor reflectă consensul larg din Moscova, însă nu este clar în ce măsură conducerea de la Kremlin răspunde la documentele prezentate. În ciuda unor voci mai moderative, există un grup de membri belicoși care apar în contextul negocierilor, complicând și mai mult scenariul diplomatic. Aceștia continuă să formuleze poziții ferme, susținând o abordare care nu lasă loc de compromisuri, ceea ce complică și mai mult procesul de negociere pentru pace în Ucraina.

Presiuni pentru continuarea războiului

În contextul conflictului rus-ucrainian, elitele ruse și Kremlinul se află sub presiune să continue războiul și să utilizeze situația actuală pentru a înainta agenda lor geopolitică. Mai multe grupuri influente solicită totodată o rezolvare rapidă a conflictului, cerând cel puțin o încetare a focului.

Posibilități de consolidare a poziției de negociere

Un document elaborat de FSB sugerează diverse metode prin care Rusia ar putea să-și întărească poziția în negocieri. Printre acestea se regăsește provocarea tensiunilor dintre Statele Unite și China, precum și Uniunea Europeană. O altă sugestie este facilitarea accesului Statelor Unite la resursele minerale din Rusia, inclusiv din zonele ocupate din Ucraina, cum ar fi regiunea Donbas, unde se presupune că există rezerve de metale rare.

Invitația lui Putin către companiile americane

Într-un interviu din 24 februarie, președintele rus Vladimir Putin a reiterat intenția de a invita companii americane să dezvolte zăcămintele minerale din Rusia, inclusiv cele din teritoriile ocupate din Ucraina. Această afirmație a fost percepută ca o tentativă de a submina un potențial acord de dezvoltare a resurselor minerale între Ucraina și Statele Unite.

Normalizarea relațiilor diplomatice

Documentul FSB propune ca eforturile Rusiei să se concentreze prima dată pe normalizarea relațiilor între Washington și Moscova. Acesta sugerează restabilirea personalului diplomatic la ambasadele celor două țări și numirea lui Alexander Darchiev în funcția de ambasador al Rusiei în Statele Unite. Aceste sugestii au fost făcute publice după discuțiile din Istanbul, pe 27 februarie, între oficiali ruși și americani.

Propuneri de compromis militar

Un alt element important al documentului este propunerea ca Rusia să nu plaseze rachete balistice cu rază intermediară în Belarus, la granița Uniunii Europene. În schimb, Statele Unite ar trebui să se angajeze că nu vor aduce noi sisteme de rachete pe continent. Documentul sugerează, de asemenea, oprirea furnizării de arme rusești către țările considerate „neprietenoase”, în timp ce Statele Unite ar înceta să mai susțină militar Ucraina.

Negarea concesiilor

În același timp, documentul respinge propunerile inițiale ale generalului-locotenent în retragere Keith Kellogg, trimis special al lui Trump pentru Ucraina. Acestea includeau cedarea de teritorii de către Ucraina și promisiuni de a nu recâștiga aceste zone prin forță militară sau mijloace diplomatice. FSB subliniază că un astfel de acord nu merge suficient de departe, întrucât fără recunoașterea suveranității ruse asupra regiunii confiscate, conflictul ar putea reintra în faza activă.

Reforma politică în Ucraina

Documentul afirmă că orice concesie politică din partea Ucrainei, cum ar fi renunțarea la aderarea la NATO sau organizarea de alegeri cu participarea partidelor pro-ruse, nu ar fi suficiente pentru a schimba situația. Acesta susține că regimul de la Kiev nu poate fi modificat din interior, fiind necesară o reformă profundă a acestuia.

Respingerea contingentelor internaționale

Participarea oricărui contingent de menținere a păcii în Ucraina este, de asemenea, respinsă ca inutilă. FSB argumentează că orice forță ar fi sub influența semnificativă a Occidentului, iar intențiile Statelor Unite de a continua să înarmeze Ucraina după un acord de pace sunt considerate inacceptabile, menținerea armatei ucrainene la nivelul actual fiind văzută ca o provocare.

Evaluarea sancțiunilor

Eforturile de a împinge Rusia către un acord de pace prin ridicarea parțială a sancțiunilor au fost, de asemenea, contestate în document. Se menționează că beneficiile pentru Rusia nu sunt clare, în condițiile în care impactul sancțiunilor este considerat exagerat.

Atracția lui Trump

Boris Bondarev, un fost diplomat rus, a declarat că Rusia încearcă să-l atragă pe Donald Trump în discuții pentru a-și demonstra deschiderea. Potrivit lui Bondarev, Putin își dorește să se poziționeze ca un aliat și susținător al lui Trump, având însă așteptări în schimb.

Povara renegocierilor

Dmitri Alperovitch, președinte al Silverado Policy Accelerator, a subliniat dificultățile cu care s-ar putea confrunta Putin în respingerea unei propuneri de încetare a focului, de teama unei realiniere între Moscova și Washington. Alperovitch subliniază că miza actuală depășește Ucraina, cu scopul de a readuce normalizarea diplomatică între SUA și Rusia, îndepărtând sancțiunile și provocând o ruptură în cadrul NATO.

Ar putea să vă placă și

Lasă un comentariu

Noutati