Comandatul suprem al forțelor din Europa pregătește un plan de amploare: România, pion principal în strategia ”Teoria victoriei”

Cuprins:În fața unei Rusii care își intensifică atacurile, fără să mai respecte regulile războiului, și care amenință acum deschis industria europeană de armament, NATO lucrează la o nouă strategie de descurajare. Agenția Bloomberg a dezvăluit luni că generalul Alexus Grynkewich, comandantul suprem al forțelor aliate din Europa, va prezenta liniile generale ale „teoriei victoriei” sale în Polonia, pe 12 octombrie, cu ocazia Forumului de Securitate de la Varșovia.Fiecare comandant suprem al NATO trebuie să elaboreze un asemenea document după preluarea funcției. Generalul Grynkewich ar urma, așadar, să prezinte o versiune mai fermă decât cea a predecesorului său, pentru a face față unui eventual atac rusesc asupra flancului estic al Alianței.Nu există însă indicii că Rusia s-ar pregăti să lanseze un atac convențional împotriva unei țări din Alianța transatlantică, a declarat săptămâna trecută secretarul general al NATO, Mark Rutte, încercând să liniștească temerile. El a cerut, totodată, sporirea vigilenței.Drone, atacuri cibernetice…Comandantul suprem al forțelor aliate din Europa ar urma să insiste mai ales asupra necesității integrării noilor tehnologii – inteligență artificială, drone, capacități cibernetice și spațiale etc. – în forțele militare tradiționale. Scopul este contracararea mai eficientă a amenințărilor hibride, cu respectarea caracterului defensiv al Alianței.Înmulțirea atacurilor pune deja la grea încercare armatele occidentale. „Incursiunile dronelor în spațiul aerian românesc devin aproape zilnice. Concentrate în principal în zona Mării Negre, ele se înmulțesc în nord-estul țării”, observă un reprezentant al armatei române. El explică faptul că Moscova testează permanent capacitatea de reacție a bazelor aeriene NATO din România. În două rânduri, avioane de vânătoare F-16 au doborât drone deasupra teritoriului românesc.Tuuli Duneton, consiliera pentru apărare a Ambasadei Estoniei la Paris, vorbește despre o amenințare rusească ale cărei forme nu s-au schimbat, dar a cărei intensitate a crescut. Estonia se pregătește astfel pentru mai multe atacuri cibernetice și urmărește cu atenție noile fluxuri migratorii, după sosirea fără precedent pe teritoriul său a unor migranți africani.La Paris, Alice Rufo, ministră delegată pe lângă ministra forțelor armate, confirmă că NATO își elaborează răspunsul pentru a consolida postura defensivă a Europei, mai ales în privința infrastructurilor critice. „Am trecut de la transferul de echipamente către Ucraina la producția în comun”, amintește ministra, ceea ce expune riscurilor unitățile de producție din Europa.NATO 3.0În fața acestor provocări, europenii continuă să fie îngrijorați de soliditatea angajamentului american. Recent, organizarea unei reuniuni între armata americană și câteva țări – Norvegia, Suedia, Finlanda, Polonia, Germania și Țările de Jos – pentru a discuta despre viitorul NATO a stârnit reacții din partea aliaților care nu fuseseră invitați. „Forul pentru discuțiile politice este Consiliul Nord-Atlantic, nu cercurile restrânse”, subliniază Tuuli Duneton, alături de ambasadorul Estoniei.De când Pentagonul a anunțat că va reevalua, până la sfârșitul anului, prezența sa militară în Europa – 80.000 de militari repartizați în aproximativ cincizeci de amplasamente, dintre care 31 de baze permanente, în peste 15 țări -, europenii se tem că Washingtonul ar putea încerca să îi dezbine.Washingtonul a trimis fiecărei țări un chestionar privind pozițiile sale politice, considerat de unii excesiv de intruziv. Alice Rufo este mai optimistă: „Statele Unite ne-au trimis chestionarul, am răspuns la el și, în acest stadiu, nu avem divergențe fundamentale cu Washingtonul.”Statele Unite rămân inflexibileÎntr-un document transmis Senatului la 22 septembrie, Elbridge Colby, ministrul delegat pentru război, prezintă stadiul punerii în aplicare a strategiei naționale de apărare a Statelor Unite. El explică din nou că împărțirea sarcinilor între aliați este „esențială”: „Acest lucru ține, în parte, de echitatea față de contribuabilul american. Dar se explică și – mai ales – prin motive structurale. Mai simplu spus, Statele Unite și aliații lor vor putea astfel să genereze și să mențină puterea militară combinată necesară pentru a face față mai multor situații de criză simultan”.Colby confirmă discuțiile bilaterale cu aliații, negocierile cu Polonia pentru o nouă bază militară și dorința Statelor Unite de a reduce de la cinci la trei numărul brigăzilor de luptă staționate în Europa, fiecare brigadă având aproximativ 4.000 de militari. Astfel, prezența americană ar reveni la nivelul din 2021, de dinaintea războiului din Ucraina.Sursa: LesEchos, în traducerea Rador Radio România