Strategia Comisiei Europene pentru viitorul Trump
În prezent, Comisia Europeană adoptă o abordare conciliantă, având în vedere viitoarele relații cu Donald Trump. Cu toate acestea, se conturează și un răspuns mai agresiv în fața provocărilor anticipate. În preajma învestirii lui Trump, strategia Bruxelles-ului este ajustată, chiar dacă Ursula von der Leyen se află în imposibilitatea de a participa activ, fiind imobilizată la pat. La Forumul de la Davos, care va avea loc sâmbătă, lidera Comisiei ar putea oferi un ghidaj important pentru consolidarea relațiilor transatlantice.
Separarea problemelor într-o negociere diplomatică
Bruxelles-ul plănuiește un răspuns bazat pe mai multe axe, conform unei surse interne. Oficialii europeni subliniază necesitatea de a nu confunda problemele, așa cum se întâmplă adesea în Statele Unite. Astfel, Comisia își propune să disocieze aplicarea Digital Services Act (DSA) de negocierile cu administrația Trump. Această separare are rolul de a evita ca Elon Musk, cunoscutul antreprenor și apropiat al lui Trump, să influențeze discuțiile diplomatice prin intermediul disputelor de reglementare.
Problema DSA și implicațiile sale geopolitice
Aplicarea DSA este considerată o chestiune tehnică și de reglementare, care nu trebuie să interfereze cu discuțiile strategice viitoare. O decizie în acest sens ar urma să fie luată în curând, având în vedere alegerile legislative germane din 23 februarie, la care Musk ar încerca să se implice. Brussles-ul conștientizează că orice acțiune întârziată ar putea afecta impactul deciziilor luate.
Reacțiile în fața cuvintelor lui Trump
Pe fondul acestei situații, Bruxelles-ul tratează afirmațiile lui Trump cu seriozitate. Comisarii europeni analizează poziția lui Trump, considerând-o o deconectare considerabilă a Statelor Unite de Europa. Declarațiile sale din campanie sugerează o intenție clară de a forța europenii să își asume responsabilitatea proprie pentru apărare, amenințând totodată cu un război comercial pentru a obține concesii.
Adoptarea unor măsuri de apărare în urma amenințărilor
Bruxelles-ul trebuie să facă față unei logicii simple: scăderea implicării americane în favoarea maximizării beneficiilor pentru Washington. În esență, acesta pare să fie un joc în care se cere mai puțin în schimbul unor favoruri mai mari. Această abordare nu este binevenită pentru toți, iar unele țări sunt mai vulnerabile la aceste strategii.
Conducerea Comisiei și gândirea internă
În această discuție, la nivelul Comisiei Europene, s-au conturat două perspective distincte. Prima, care este dominantă, susține un răspuns defensiv, incluzând o listă de posibile concesii, cum ar fi achiziția de gaze naturale lichefiate din SUA și echipamente militare precum avioanele F-35. Acesta este un răspuns strategic, mai ales din partea țărilor mici din est, care consideră că prin conformarea la cerințele lui Trump, își asigură protecția necesară în fața amenințărilor din partea lui Vladimir Putin.
Riscurile și beneficiile aliniamentului cu SUA
Desigur, alinierea față de pozițiile americane privind China comportă riscuri, inclusiv represalii din partea Beijing-ului, așa cum a demonstrat cazul Lituaniei. Totuși, pentru multe dintre țările mici din estul Europei și din regiunile baltice, este o strategie pe care preferă să o adopte, având în vedere miza securității naționale. În acest context, Manfred Weber, președintele Partidului Popular European (PPE), subliniază importanța de a rămâne pe aceeași linie cu administrația Trump.
Conturarea unei reacții viitoare
A doua linie de acțiune, mult mai provocatoare, sugerează pregătirea unor măsuri de reciprocitate în cazul unui război comercial. Aceasta ar putea include strategii specifice care vizează sectoare economice esențiale din cadrul economiei americane.
Perspective de colaborare sau conflict
Discuțiile interne din Comisia Europeană reflectă o realitate complexă. Pe măsură ce se construiesc strategii de răspuns la administrația Trump, va fi necesară o evaluare atentă a riscurilor, beneficiilor și impactului pe termen lung. Prima și cea de-a doua linie de gândire vor continua să fie testate în lumina evoluțiilor internaționale handicapante, în încercarea de a găsi un echilibru în relațiile transatlantice.
Parteneriate comerciale cu aliați strategici
În contextul actual, consolidarea parteneriatelor comerciale cu aliați precum Mexic și Canada capătă o importanță deosebită. Aceste țări vor deveni, de asemenea, victime ale politicii comerciale americane. Astfel, un front comun al victimelor politicii lui Trump s-ar putea forma, având ca scop reducerea dependenței de Statele Unite prin achiziția de gaz natural lichefiat (GNL) din Canada. Totuși, este important de menționat că proiectele de extracție sunt încă în fază de dezvoltare în vestul Canadei. Scopul acestei strategii este de a demonstra că Europa dispune de alternative viabile și că nu va ezita să le utilizeze.
Extinderea acordurilor de liber schimb
Pentru a pune în aplicare această strategie, va fi necesară extinderea acordurilor de liber schimb deja existente, cum ar fi CETA cu Canada și acordul cu Mexic, în vigoare din anul 2000. Totuși, implementarea acestei linii mai dure va implica un cost politic. Pentru a obține sprijinul majorității statelor membre în acest demers, Franța va trebui să renunțe la blocarea diversificării acordurilor comerciale. Cu alte cuvinte, va trebui să accepte în cele din urmă acordul cu Mercosur.
Provocările unității europene
Dificultățile cu care se confruntă Comisia Europeană reies din necesitatea de a menține unitatea în fața presiunilor exercitate de Trump. Statele din Europa de Est, având o expunere mai mare la amenințarea rusă, tind să facă concesii în relația cu Washingtonul. În contrast, statele care au investit semnificativ în securitatea națională promovează o poziție mai echilibrată în cadrul Uniunii Europene.
Franța și autonomia europeană
Franța, ca putere importantă în Uniunea Europeană, își asumă un rol de lider printre țările ce susțin autonomia propriei politici externe. În prezent, nu au fost luate decizii finale cu privire la abordările strategice. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a pus unitatea europeană pe agenda prioritară, și se va vedea nevoită să ia decizii cruciale atunci când administrația Trump își va face cunoscute intențiile.
Relațiile franco-italiene în contextul american
Franța are un interes deosebit în a menține legătura cu Italia, mai ales prin intermediul premierului Giorgia Meloni, care se află într-o situație vulnerabilă. Aceasta nu a respectat angajamentele de cheltuieli față de NATO și înregistrează un excendent comercial semnificativ față de Statele Unite, ajungând la 34 de miliarde de euro în 2023. Apropierea sa de Trump ar putea să îi ofere un tratament preferențial din partea administrației americane.
Negocieri între Franța și Italia
Pentru a împiedica Italiania să se disocieze de blocul european, Franța inițiază dialogul cu Meloni. Ministrul delegat pentru Europa, Benjamin Haddad, se va deplasa la Roma pentru a transmite anumite mesaje consilierului diplomatic al premierului italian, Fabrizio Saggio. Aceasta întâlnire a fost planificată pentru a crea o punte de legătură între liderii europeni în fața noilor provocări internaționale.
Deciziile liderilor europeni
Deși pregătirile sunt în curs, ultimele decizii vor aparține liderilor statelor membre. Aceștia se așteaptă să abordeze subiectele strategice în cadrul unei întâlniri informale, programată pe 3 februarie la Château de Limont, în provincia Liège, organizată de Antonio Costa, noul președinte al Consiliului European. Aceasta constituie o oportunitate importantă pentru armonizarea pozițiilor înainte de primele contacte cu administrația americană.
Viitorul proiectului european
Viitorul proiectului european și capacitatea acestuia de a se afirma ca un actor geopolitic semnificativ se află în joc în săptămânile și lunile următoare. În acest context, unitatea și coeziunea europeana în fața provocărilor externe vor fi testate intens, iar liderii vor trebui să formuleze răspunsuri coerente și eficiente la noile condiții internaționale.
