Ce lecție ar putea învăța România în lupta cu seceta: Ungaria transformă iazurile piscicole în rezervoare pentru agricultură

Cuprins:Ungaria încearcă să transforme apa din fermele piscicole într-o resursă strategică pentru agricultura afectată de secetă și pentru protejarea ecosistemelor naturale. După recoltarea peștelui, apa care în mod obișnuit ar fi evacuată în canale și râuri este redirecționată către zonele care au nevoie de ea, într-un program pe care autoritățile și reprezentanții sectorului piscicol vor să îl extindă la nivel național, relatează Reuters.Inițiativa are implicații și pentru România, unde seceta afectează periodic culturile agricole, iar gestionarea apei devine tot mai importantă pentru reducerea pierderilor din agricultură. Experiența ungară arată că, pe lângă construirea de noi infrastructuri de irigații, o soluție poate fi și valorificarea mai eficientă a apei deja disponibile în iazuri și alte amenajări existente.Apa din iazurile piscicole, o resursă pentru câmpuri și zone umedeOrganizația Interprofesională pentru Acvacultură și Pescuit din Ungaria (MA-HAL) colaborează cu autoritatea națională de gospodărire a apelor pentru a redirecționa apa rămasă în iazuri după recoltarea peștelui. În ultimii ani, o parte din această apă a fost folosită pentru alimentarea zonelor umede din apropiere, iar seceta a crescut interesul fermierilor și al administratorilor parcurilor naționale pentru extinderea programului.MA-HAL vrea să includă în inițiativă toate iazurile piscicole pe care le gestionează în țară. Acestea au o capacitate totală de aproape 300 de milioane de metri cubi de apă, un volum care evidențiază potențialul acestor amenajări în gestionarea resurselor hidrice.„În 2026, iazurile noastre cu pești au reprezentat ultima sursă de apă pentru multe viețuitoare. De aceea este important să extindem programul la nivel național”, a declarat Nándor Puskás, șeful MA-HAL, pentru Reuters.În mod tradițional, după recoltarea peștelui, apa este evacuată în canale și râuri. Redirecționarea unei părți către zonele agricole sau umede poate reduce pierderile și poate oferi un sprijin în perioadele în care precipitațiile sunt insuficiente.Totuși, reutilizarea apei depinde de disponibilitatea efectivă a resurselor, de calitatea acestora și de nevoile fermei piscicole. Apa nu poate fi transferată automat către agricultură în orice condiții, iar protejarea ecosistemelor trebuie luată în calcul atunci când sunt stabilite prioritățile de utilizare.Ce ar putea însemna modelul ungar pentru RomâniaPentru România, exemplul Ungariei ridică o întrebare importantă: cât de mult ar putea contribui la combaterea secetei folosirea mai eficientă a apei din amenajările piscicole, lacuri de acumulare și alte infrastructuri existente?În perioadele secetoase, fermierii au nevoie de surse de apă cât mai apropiate de terenurile cultivate. În anumite zone, folosirea unor rezerve existente ar putea completa sistemele de irigații și ar putea reduce presiunea asupra râurilor, dacă transferurile sunt planificate în funcție de disponibilitatea apei și de nevoile mediului.Un astfel de model ar presupune identificarea iazurilor care pot furniza apă fără a afecta producția piscicolă, evaluarea calității apei și stabilirea unor mecanisme de cooperare între piscicultori, agricultori, autoritățile de gospodărire a apelor și administratorii ariilor naturale protejate.Nu toate amenajările ar putea fi folosite în același mod, iar soluția nu ar înlocui investițiile în infrastructura de irigații. Ar putea însă deveni o componentă suplimentară a unei strategii care urmărește să păstreze apa disponibilă și să o utilizeze mai eficient în perioadele critice.Pentru ca un asemenea program să funcționeze în România, ar fi necesare evaluări locale privind volumele disponibile, distanța până la terenurile agricole, costurile de pompare și transport, precum și efectele asupra biodiversității. Aceste condiții ar determina unde este fezabilă redirecționarea apei și ce suprafețe ar putea beneficia de ea.Seceta a determinat Ungaria să își schimbe strategia privind apaVara secetoasă, accentuată de valurile de căldură care au afectat Europa, a provocat scăderi importante ale nivelurilor râurilor din Ungaria. Efectele s-au resimțit în transportul fluvial și în activitatea centralei nucleare de la Paks.În august, guvernul ungar a anunțat o nouă strategie de gestionare a resurselor de apă, bazată pe metode naturale de reținere a acesteia și pe măsuri menite să reducă efectele secetelor viitoare.Premierul Péter Magyar a recunoscut că lucrările necesare ar fi trebuit începute mai devreme.„Ar fi trebuit să începem aceste lucrări cu ani în urmă. Am întârziat cu câțiva ani. Dar aceasta nu poate fi o scuză”, a afirmat acesta luni.Pentru România, principala lecție este că adaptarea la secetă nu înseamnă doar construirea unor noi sisteme de irigații, ci și gestionarea mai atentă a apei existente. Folosirea coordonată a iazurilor piscicole și a altor surse disponibile ar putea completa infrastructura actuală, cu condiția ca măsurile să fie fundamentate pe evaluări tehnice și să țină cont atât de nevoile agriculturii, cât și de cele ale mediului.