Atacul rusesc din 8-9 ianuarie
Atacul din noaptea de 8 spre 9 ianuarie, când o rachetă balistică de tip Oreșnik a fost lansată împotriva regiunii Liov, nu a avut ca țintă un obiectiv militar specific și nu a generat efecte strategice semnificative, conform analizei Institutului pentru Studierea Războiului (ISW).
Un semnal politic și psihologic
Experții subliniază că acest atac trebuie interpretat ca un mesaj politic și psihologic destinat Occidentului. Conform evaluării ISW, această acțiune face parte dintr-o strategie deliberată de intimidare, menită să influențeze deciziile statelor occidentale și să diminueze suportul militar pentru Ucraina.
Confirmarea atacului de către forțele ucrainene
Forțele Aeriene ale Ucrainei au declarat că racheta balistică a fost lansată din poligonul Kapustin Yar, situat în regiunea Astrahan. Ministerul rus al Apărării a recunoscut că a utilizat racheta Oreshnik, iar Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a publicat imagini cu resturile rachetei recuperate în zona respectivă. „Racheta a fost lansată de la Kapustin Yar”, a confirmat SBU, susținând informațiile furnizate de armata ucraineană.
Speculații despre un focos inactiv
Presa ucraineană și serviciul rus al BBC au semnalat că există dovezi puternice că racheta nu era dotată cu un focos activ. Analizele au sugerat că racheta Oreshnik a fost lansată fără încărcătură de luptă, iar evaluarea BBC indică faptul că „focosul a fost cel mai probabil inert, cu simulări fictive”. Primarul orașului Liov, Andrii Sadovîi, a acentuat importanța acestui atac, spunând: „Este prima dată când o rachetă balistică rusească lovește regiunea Liov”.
Declarații oficiale ucrainene
În zilele imediat următoare atacului, au circulat speculații că ținta ar fi fost un depozit subteran de gaze din Stryi. Autoritățile ucrainene și experții au respins aceste afirmații, deputatul Serhii Nahorniak explicând că „problemele temporare din alimentarea cu gaze au fost cauzate de unda de șoc, nu de zdruncinarea infrastructurii”. Acesta a menționat că „obiectivul lovit nu are legătură cu alimentarea cu gaze și nu există daune semnificative”.
Analiza expertului în război electronic
Expertul ucrainean în război electronic, Serhii „Flash” Beskrestnov, a critocat narațiunile rusești despre o lovitură profundă, subliniind că „racheta a pătruns două etaje și a aprins o arhivă aflată într-un subsol. Afirmațiile despre pătrunderea de zeci de metri sub pământ sunt nerealiste”. Chiar și un blogger militar rus, apropiat Kremlinului, a recunoscut că „o rachetă Oreshnik cu un focos standard nu ar fi putut afecta depozitul de gaze, care este situat la sute de metri sub pământ”.
Mesaje pentru Occident
ISW consideră că principalul obiectiv al atacului a fost alegerea unei ținte în regiunea vestică a Ucrainei, într-un moment delicat pe plan politic. Analiștii afirmă că „Kremlinul a folosit o rachetă cu capacitate nucleară pentru a transmite un mesaj Europei și Statelor Unite”, în contextul în care „Coaliția celor dispuși” lucrează la formularea unor garanții de securitate pentru Ucraina postconflict.
Justificarea atacului de către Rusia
Ministerul rus al Apărării a încercat să justifice atacul ca o reacție la un presupus asalt ucrainean cu drone asupra reședinței lui Vladimir Putin din Valdai. Totuși, această versiune a fost contestată de presă și evaluările CIA care au indicat că „nu a existat nicio tentativă de atac asupra reședinței președintelui rus”. ISW remarcă faptul că „lovitura cu racheta Oreshnik se aliniază cu tiparele de agitație nucleară și intimidare strategică”.
Utilizarea rachetei în trecut
Analiștii reamintesc că Rusia a folosit racheta Oreshnik în noiembrie 2024, într-un context similar, când Vladimir Putin a prezentat lansarea ca un răspuns la atacurile ucrainene cu rachete ATACMS și Storm Shadow. ISW conchide că „Rusia a desfășurat Oreshnik pentru lovituri performative, menite să descurajeze sprijinul militar occidental”.
Un atac mai amplu
Atacul cu rachete balistice a fost parte integrantă a unei acțiuni mai extinse. În acea noapte, Rusia a lansat un val combinat de rachete și drone, provocând pene de curent semnificative, în special în regiunea Kiev. Forțele Aeriene ucrainene au raportat lansarea a 13 rachete Iskander-M și S-400, 22 de rachete de croazieră Kalibr și 242 de drone, dintre care aproximativ 150 de tip Shahed.
Impactul asupra populației
Președintele Volodimir Zelenski a subliniat că „patru persoane au murit în Kiev”, iar premierul Iulia Svirîdenko a anunțat „cel puțin 25 de răniți”. Zelenski a acuzat Rusia de utilizarea tacticii „double tap”, menționând că „salvatorii au fost loviți din nou în timp ce intervenau la clădiri rezidențiale”. Imaginile geolocalizate au arătat o ambulanță deteriorată în capitală.
Afectarea infrastructurii diplomatice
Atacurile au avut repercusiuni asupra infrastructurii diplomatice, cu dronele rusești avariind Ambasada Qatarului la Kiev, informație confirmată ulterior de reprezentanții ambasadei. În același timp, rachetele Iskander au lovit infrastructura civilă din Krîvîi Rih, provocând moartea unei persoane și rănirea altor peste 20.
