România și mitul producerii energiei
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că România nu mai este „un mare producător de energie”, contrar percepției populare. El a subliniat faptul că, între 2009 și 2022, țara a redus capacitățile de producție cu peste 7.000 de megawați, echivalentul a zece reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă.
Costurile ridicate ale energiei importate
Într-o intervenție televizată, Burduja a explicat motivele pentru care prețurile energiei importate pe piața SPOT sunt mari. Potrivit acestuia, românii beneficiază de cele mai mici prețuri ale energiei electrice din Europa, datorită unei scheme de plafonare și compensare. În ciuda acestui fapt, în anumite zile, România înregistrează costuri ridicate în comparație cu alte țări europene, cum ar fi Bulgaria, Grecia, Polonia și Ungaria.
Cauzele prețurilor ridicate
Ministrul a identificat două cauze principale pentru prețurile mari. Prima este scăderea capacităților de producție, iar a doua se referă la consumul crescut comparativ cu oferta limitată. Burduja a precizat că mitul conform căruia România ar fi un mare producător de energie a fost adevărat cu 20-30 de ani în urmă, dar situația s-a schimbat drastic. Din 2009 până în prezent, numeroase capacități energetice au fost închise, iar investițiile insuficiente în acest sector au dus la imposibilitatea acoperirii consumului național.
Investițiile în sectorul energetic
Sebastian Burduja a subliniat că autoritățile au început să abordeze problemele existente în sectorul energetic. România a reușit să atragă 14 miliarde de euro pentru modernizarea sistemului energetic. Datorită acestor investiții, se preconizează că producția de energie electrică va crește semnificativ în următorii ani.
Proiectele de viitor pentru energie
Ministrul a estimat că, în termen de 5-6 ani, România va înregistra progrese consistente în sectorul energetic. Burduja a menționat că, dacă totul decurge conform planului, România nu va mai depinde de importuri, iar alte state din regiune ar putea deveni dependente de energia românească. În privința gazului, se așteaptă realizări notabile chiar mai devreme, începând cu anul 2027.
Perspectivele sectorului energetic românesc
În concluzie, ministrul a reafirmat angajamentul autorităților de a transforma sectorul energetic românesc. Cu accent pe atragerea de fonduri și investiții strategice, România urmărește să-și întărească independența energetică și să îmbunătățească competitivitatea pe piața europeană. Această strategie va contribui nu doar la satisfacerea nevoilor interne, ci și la consolidarea poziției țării în raport cu vecinii săi.