Declarația senatorului Wicker și a reprezentantului Rogers
Senatorul American Roger Wicker, republican din Mississippi și președinte al Comisiei pentru servicii armate a Senatului, împreună cu reprezentantul Mike Rogers, republican din Alabama și președinte al Comisiei pentru servicii armate a Camerei Reprezentanților, au emis o declarație fermă în care își exprima îngrijorarea față de anunțul Pentagonului privind suspendarea rotației brigăzii americane în România. Această decizie este percepută ca o acțiune necoordonată și în contradicție cu strategia președintelui. Cei doi oficiali subliniază că Donald Trump nu a informat Congresul despre această decizie și nu există o explicație clară referitoare la relocarea trupelor din România, considerată un aliat strategic care a investit semnificativ pentru a-și găzdui forțele armate americane.
Îngrijorările în legătură cu decizia Pentagonului
„Ne opunem ferm deciziei de a nu menține brigada americană de rotație în România și procesului de revizuire a poziției forțelor armate care ar putea conduce la o diminuare a efectivelor americane din Europa de Est,” au exprimat cei doi. Pe 19 martie, ei au subliniat că nu vor accepta schimbări substanțiale ale structurii de luptă fără o consultare riguroasă între instituții, fără coordonarea cu comandanții și fără colaborare cu Congresul. Aceștia notează că decizia recentă pare a fi în contextul exact contrar a ceea ce s-a declarat anterior de către președinte.
Posiția actuală a forțelor americane în Europa
Acum două săptămâni, președintele Trump a afirmat că Statele Unite nu intenționează să retragă forțele din Europa, ci doar să le facă unele ajustări. Trump a recunoscut că, având în vedere sarcinile suplimentare asumate de NATO și schimbările din natura războiului, este esențial ca poziționarea forțelor americane în Europa să fie actualizată. Totuși, acești pași trebuie realizați într-un mod corect, cu adevărat coordonat între agențiile guvernamentale și în colaborare cu NATO.
Investițiile României în securitate
România s-a dovedit a fi un aliat de încredere, investind masiv pentru a-și adapta infrastructura în vederea găzduirii forțelor americane. De-a lungul anilor, țara a alocat peste 2% din PIB pentru apărare și s-a angajat să atingă un procent de 5% din PIB în viitor. Aceste eforturi, împreună cu contribuțiile semnificative la securitatea estică a NATO și protecția Mării Negre, subliniază rolul central pe care România îl joacă în securitatea alianței.
Riscurile asociate cu retragerea forțelor
După cum reiese din evaluări, întărirea flancului estic al NATO este vitală. Retragerea prematură a forțelor americane din această zonă, în contextul în care dronele rusești au încălcat recent spațiul aerian românesc, riscă să submineze capacitatea de descurajare și poate duce la noi acte de agresiune din partea Rusiei. Această acțiune transmite, de asemenea, un mesaj ambigu cu privire la angajamentul Statelor Unite față de apărarea existentă a Europei.
Reactia Congresului la anularea rotației
Este îngrijorător faptul că Congresul nu a fost consultat înainte de a fi luată această decizie, având în vedere sprijinul bipartizan rigid pentru o poziție fermă a SUA în Europa. Această poziție este reflectată în legislația recentă referitoare la autorizarea apărării naționale pentru anul fiscal 2026, care afirmă că orice modificare a prezenței americane în Europa trebuie însoțită de un proces de revizuire minuțios.
Solicitările Pentagonului și a Congresului
Cei doi oficiali solicită Pentagonului să ofere clarificări asupra modului în care se va gestiona impactul deciziei privind postura de descurajare și apărare a NATO și dacă au fost realizate coordonări cu aliații pentru a minimaliza consecințele negative. Se cere, de asemenea, asigurări că cele două brigăzi blindate din Polonia vor continua să rămână în poziție, precum și că Statele Unite vor menține o prezență rotativă constantă în Polonia, statele baltice și România.
