Bolile transmise prin mușcătura de căpușă

Căpușele sunt artropode mici, înrudite cu păianjenii. Acestea se hrănesc cu sângele mamiferelor, păsărilor și inclusiv al reptilelor. Acestea se găsesc pe firele de iarbă înaltă, pe frunze și tufișuri în zonele cu vegetație abundentă, dar pot fi întâlnite și în grădinile neîngrijite.Ads1.GENERALITĂȚIO dată cu sosirea sezonului cald, tot mai multe persoane încep să petreacă cât mai mult timp în natură. Unul dintre pericolele care apar în aceste momente este reprezentat de căpușe.Deși în vremurile trecute, aceste viețuitoare erau întâlnite în special pe timpul verii, actualmente, având în vedere faptul că iernile sunt mai blânde iar vremea este mai caldă, căpușele pot fi întâlnite începând cu luna martie până toamna târziu. Căpușele sunt artropode mici, înrudite cu păianjenii. Acestea se hrănesc cu sângele mamiferelor, păsărilor și inclusiv al reptilelor. Acestea se găsesc pe firele de iarbă înaltă, pe frunze și tufișuri în zonele cu vegetație abundentă, dar pot fi întâlnite și în grădinile neîngrijite.În momentul în care o persoană se deplasează pe lângă acestea, căpușele se vor atașa de gazdă, pe pielea acesteia.Este foarte important ca o căpușă atașată de piele să fie identificată cât mai rapid, deoarece cu cât aceasta petrece mai mult timp atașată de gazdă, cu atât riscul de transmitere al unei boli este mai mare.Având în vedere că se injectează o cantitate minimă de substanță cu rol anestezic, în momentul mușcăturii, aceasta este în principiu nedureroasă. Ulterior apare o ușoară senzație de prurit ( mâncărime) sau iritație.Inițial, căpușa este de dimensiuni reduse 1-2 mm, de culoare neagră, maro sau roșiatică, în funcție de specie. Pe măsură ce aceasta se hrănește și se umple cu sânge, își mărește dimensiunea ajungând de mărimea unui bob de mazăre.Căpușele preferă regiunile corpului unde pielea este mai subțire și ușor umedă, ca de exemplu pliul inghinal, axilar ( subraț), spațiul popliteu ( în spatele genunchilor), retroauricular ( în spatele urechilor) și periombilical ( în jurul buricului).La locul mușcăturii va apărea o mică umflătură și adesea mușcăturile de căpușă pot provoca reacții alergice însă principalul risc este reprezentat de transmiterea unor agenți patogeni ( bacterii sau virusuri) pe care căpușa le poate purta.Contactarea unei boli transmise prin mușcătura de căpușă depinde de mai mulți factori precum specia acesteia, zona geografică dar și de perioada de timp în care aceasta a stat atașată.2.BOALA LYMEUna dintre cele mai cunoscute patologii pe care le produce căpușa este Boala Lyme.Aceasta se transmite prin intermediul mușcăturilor de căpușe din genul Ixodes care transmit bacteria numită Borrelia burgdorferi sensu lato, celelalte specii nefiind purtătoare ale acestei bacterii.Această specie se întâlnește mai ales in zonele împădurite, contactul cu căpușele având loc in momentul plimbărilor sau al activităților forestiere.Boala Lyme, este cunoscută popular sub denumirea de ,,boala cu 100 de fețe’’, aceasta făcând referire la simptomatologia întâlnită în cadrul acestei patologii care este polimorfă, nespecifică, semănând cu cea întâlnită în multe alte boli. Așadar, în primele faze ale bolii apar simptome precum cefalee, mioartralgii și astenie fizică marcată.Boala cuprinde mai multe stadii, astfel în primul putând să apară leziuni maculo-papulo-eritematoase, ce se extind pe parcursul a câtorva zile sau săptămâni.Caracteristica acestora este faptul că apar în afebrilitate.Continuarea pe Ziaruldeiași.ro