Bogdan Glăvan demisionează din Forța Dreptei, în pline negocieri pentru Guvernul Tomac: „Toate variantele sunt democratice”

Cuprins:Economistul Bogdan Glăvan, vehiculat în ultimele zile, potrivit unor surse politice, pentru un posibil portofoliu în viitorul Guvern Tomac, a anunțat că și-a înaintat demisia din partidul Forța Dreptei, condus de Ludovic Orban. Decizia vine în plin blocaj politic și în etapa negocierilor pentru formarea unui executiv tehnic condus de premierul desemnat Eugen Tomac.Glăvan afirmă că a decis să plece din partid deoarece nu împărtășește interpretarea potrivit căreia situația politică actuală ar depăși limitele democrației.„În această dimineață mi-am înaintat demisia din Forța Dreptei. Am decis acest lucru deoarece nu împărtășesc ideea că ce se întâmplă acum în România depășește limitele democrației. Eu cred că ne aflăm în cadrul democrației”, a transmis Bogdan Glăvan, într-o postare publicată pe Facebook.Glăvan: Parlamentul poate învesti sau respinge Guvernul TomacÎn mesajul său, economistul insistă asupra rolului Parlamentului în procedura de învestire a Guvernului și susține că toate scenariile aflate acum pe masă se înscriu în logica democratică și constituțională.„Parlamentul este suveran, ca reprezentant al poporului”, afirmă Glăvan, care amintește că președintele poate desemna ca premier inclusiv o persoană din afara Parlamentului. El invocă precedente precum Mugur Isărescu, desemnat premier după ce a plecat de la BNR, și Lucian Croitoru, care nu a obținut votul Parlamentului.În aceeași cheie, Glăvan arată că desemnarea lui Eugen Tomac este un act politic perfect legitim, dar că decizia finală aparține Parlamentului.„Acum a fost desemnat Eugen Tomac. Foarte bine. Parlamentul poate decide să îl învestească. Foarte bine. Parlamentul poate decide să nu îi acorde votul de încredere. Foarte bine”, a scris Glăvan.El adaugă că Parlamentul poate susține un al doilea premier desemnat sau poate respinge și o a doua formulă, situație care ar putea deschide calea către alegeri anticipate. În opinia sa, niciunul dintre aceste scenarii nu poate fi calificat drept nedemocratic.„Este posibil să ajungem la alegeri anticipate. Foarte bine. Este posibil să nu ajungem acolo. Foarte bine. Indiferent de cum decurg lucrurile, ne aflăm în cadru democratic. Aceasta este democrația, așa funcționează conform Constituției noastre. Toate variantele sunt democratice”, a mai transmis economistul.Demisie cu semnificație politică, înaintea votului de învestiturăDemisia lui Bogdan Glăvan are loc într-un moment sensibil pentru tabăra de dreapta și pentru negocierile privind viitorul executiv. Eugen Tomac încearcă să obțină susținerea parlamentară pentru un guvern tehnic, într-un Parlament fragmentat, în care niciun partid nu pare dispus să își asume fără condiții noua formulă de guvernare.Potrivit unor surse politice, numele lui Bogdan Glăvan a fost luat în calcul pentru zona economică a Cabinetului Tomac, inclusiv pentru un posibil portofoliu la Finanțe. Lista nu este însă oficială, iar premierul desemnat poartă în continuare discuții cu partidele pentru a-și asigura voturile necesare.Mesajul lui Glăvan este o delimitare de interpretările mai dure potrivit cărora actuala procedură de formare a Guvernului ar reprezenta o abatere de la regulile democratice. Dimpotrivă, economistul susține că tocmai posibilitatea Parlamentului de a accepta sau respinge un Cabinet arată că mecanismul constituțional funcționează.În același timp, Glăvan avertizează că fiecare opțiune politică are consecințe.„În același timp, fiecare variantă are niște consecințe. Orice acțiune umană, orice decizie și orice politică guvernamentală au consecințe, au avut consecințe până acum și vor avea consecințe și de acum încolo”, a conchis acesta.Calendar strâns pentru premierul desemnatEugen Tomac a fost desemnat premier de președintele Nicușor Dan după căderea Guvernului Bolojan. Miza imediată este formarea unui executiv care să poată trece de votul Parlamentului și să gestioneze problemele bugetare, fondurile europene și reformele asumate.Conform procedurii constituționale, candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru trebuie să ceară, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și asupra întregii liste a Guvernului. Învestirea se face în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului, cu votul majorității deputaților și senatorilor.Înaintea votului final, miniștrii propuși trebuie audiați în comisiile parlamentare de specialitate, care dau avize consultative. Decizia politică finală aparține însă plenului reunit.Dacă Guvernul Tomac nu va obține votul de încredere, președintele ar urma să continue procedura desemnării unui premier. Constituția prevede posibilitatea dizolvării Parlamentului doar după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură și dacă nu a fost acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare.Cine este Bogdan GlăvanBogdan-Nicolae Glăvan este economist, profesor universitar de economie la Universitatea Româno-Americană și director al Centrului de Economie Politică și Afaceri „Murray Rothbard”. Este cunoscut în spațiul public pentru pozițiile sale de dreapta, pentru critica intervenției statului în economie și pentru orientarea sa liberală/libertariană.Potrivit prezentării sale academice, Glăvan are activitate publicistică și științifică în domenii precum microeconomie, macroeconomie, economie monetară, economia dezvoltării și antreprenoriat. Este redactor-șef al revistei „Romanian Economic and Business Review” și a publicat articole în reviste de specialitate internaționale.În plan politic, Bogdan Glăvan a fost apropiat de Ludovic Orban și a fost asociat, în ultimii ani, cu zona Forța Dreptei. La alegerile parlamentare din 2024, numele său a apărut pe lista Forței Dreptei de la Iași, unde a fost anunțat pentru prima poziție la Senat.