Bogdan Aurescu, despre o victorie majoră pentru România: Cum s-a ajuns la recunoașterea oficială a limbii române în Ucraina

Cuprins:Fostul ministru de Externe Bogdan Aurescu marchează o premieră importantă pentru comunitatea românească din Ucraina: pe 31 august, Ucraina va celebra pentru prima dată oficial Ziua Limbii Române. Actualul judecător al Curții Internaționale de Justiție amintește că rezultatul vine după un demers diplomatic pe care l-a susținut în perioada în care conducea Ministerul Afacerilor Externe.„Mâine va fi prima Zi a Limbii Române🇷🇴 în UA🇺🇦. Celebrăm astfel încetarea divizării comunității românești prin eliminarea așa-zisei «lb. moldovenești». E recunoscut oficial: românii din UA vorbesc o singură limbă – româna. Ca min. de externe am lucrat la asta”, a scris Bogdan Aurescu pe X.Bogdan Aurescu a relatat demersurile făcute în timpul mandatului său de ministru de Externe pentru eliminarea distincției dintre limba română și așa-numita „limbă moldovenească”.Aurescu: Am pus drepturile comunității române printre temele prioritareAurescu arată că problema a fost introdusă pe agenda discuțiilor cu autoritățile ucrainene încă din 2020, inclusiv în prima sa convorbire cu Dmytro Kuleba după preluarea de către acesta a mandatului de ministru de Externe al Ucrainei.„Încă de la începutul celui de-al doilea mandat de ministru al afacerilor externe, am pus drepturile comunității române printre temele prioritare ale dialogului cu Ucraina. La 25 martie 2020, în prima mea convorbire cu Dmytro Kuleba după preluarea mandatului de ministru de externe al Ucrainei, am cerut găsirea unei soluții privind dreptul la educație în limba română. Pentru mine, acest obiectiv a fost esențial pentru că în spatele acestuia se aflau oameni, familii, copii care trebuiau să învețe în limba lor maternă. Dar și identitatea unei comunități românești istorice, pe care o invenție lingvistică a perioadei sovietice o împărțea artificial în «români» și «moldoveni»”, a spus Aurescu.În aprilie 2021 partea ucraineană a recunoscut în scris identitatea dintre limba română și așa-numita „limbă moldovenească”. Aurescu descrie strategia diplomatică folosită în acest dosar:„Uneori diplomația înseamnă tocmai acest lucru: să nu te mulțumești cu jumătate de rezultat. Să revii asupra unei probleme, cu argumente, în formate diferite și la niveluri diferite, până când o rezolvi.”Un pas important a urmat în februarie 2022, când Bogdan Aurescu și omologul său din Republica Moldova de la acea vreme, Nicu Popescu, au transmis împreună o scrisoare ministrului ucrainean de Externe. Prin acest demers, Bucureștiul și Chișinăul au transmis Kievului o poziție comună: nu există o „limbă moldovenească” distinctă de limba română.De ce este important ce a obținut RomâniaDemersul a continuat prin discuții diplomatice succesive, iar în octombrie 2023, cu ocazia vizitei președintelui Volodimir Zelenski la București, România și Ucraina au convenit asupra necesității eliminării „distincției artificiale” dintre limba română și așa-numita „limbă moldovenească”.„Astfel, la vizita la București din octombrie 2023 a președintelui Zelenski, pe care am pregătit-o în calitate de consilier prezidențial, președinții celor două state au cerut în Declarația Comună pe care au semnat-o ca guvernele lor să rezolve fără întârziere „distincția artificială” dintre limba română și așa-zisa „limbă moldovenească”, a spus Aurescu.Au urmat și efectele administrative: sintagma „limbă moldovenească” a fost eliminată din documentele Ministerului Educației și din materialele școlare, iar ulterior a fost scoasă și din lista limbilor regionale protejate de legislația ucraineană, fiind înlocuită cu limba română.În martie 2026, procesul a primit și o consacrare simbolică la cel mai înalt nivel, după ce președintele Volodimir Zelenski a stabilit oficial celebrarea Zilei Limbii Române în Ucraina pe 31 august. Anunțul oficial a venit cu ocazia primirii sale la București de către Președintele Nicușor Dan.Pentru fostul șef al diplomației române, rezultatul este și un exemplu despre felul în care efectele unei acțiuni diplomatice pot deveni vizibile la ani după începerea negocierilor.„Pentru mine, diplomația a fost felul în care am simțit că pot fi de folos României. Iar după mulți ani în serviciul public am ajuns să cred și mai mult că, dincolo de funcții și de zgomotul inevitabil al vieții publice, singurul lucru care contează cu adevărat este ceea ce faci și lași durabil în urma ta.”