Bechtel, singură în cursa pentru Porțile de Fier 3: megaproiectul de 2,6 miliarde de euro care poate afecta hidrocentralele României

Cuprins:Compania americană Bechtel, în asociere cu grupul turc ENKA, este singurul candidat calificat pentru etapa a doua a procedurii prin care Serbia caută un partener pentru realizarea hidrocentralei reversibile Djerdap 3, cunoscută în România drept Porțile de Fier 3. Proiectul, estimat la aproximativ 2,6 miliarde de euro, ar urma să devină una dintre cele mai mari capacități de stocare a energiei din Europa, însă modul său de funcționare ar putea influența producția hidrocentralelor românești Porțile de Fier I și II.Calificarea nu înseamnă, în acest moment, că Bechtel a primit contractul de construcție. Asocierea condusă de compania americană este singura care va fi invitată să continue procedura, după ce autoritățile sârbe au analizat documentele depuse de șase ofertanți.Șase oferte, un singur candidat calificatApelul public pentru exprimarea interesului a fost lansat de Guvernul Serbiei și s-a adresat companiilor americane interesate să participe la implementarea proiectului. Procedura este coordonată de un grup de lucru special al Executivului de la Belgrad, în baza acordului interstatal de cooperare în domeniul energiei dintre Serbia și Statele Unite.Până la termenul-limită din 25 iunie au fost primite șase oferte: Fresh Development LLC, liderul unui consorțiu cu societatea sârbă LDS Požarevac; Bechtel UK Holdings International Limited, în asociere cu ENKA Insaat ve Sanayi din Turcia; Voith Hydro Inc.; Channell Commercial Corporation; Moravacem Popovac și Global TBM Company, care operează sub marca Robbins.În urma evaluării, grupul de lucru a stabilit că doar consorțiul condus de Bechtel a prezentat documente care demonstrează îndeplinirea tuturor cerințelor impuse pentru continuarea procedurii. Ceilalți cinci participanți nu vor fi invitați în etapa a doua.Ministerul sârb al Mineritului și Energiei anunțase, pe 6 iulie, că șase companii s-au înscris în procedură și că ofertele sunt evaluate. Instituția preciza că procesul este derulat în baza acordului dintre Serbia și SUA, iar apelul pentru exprimarea interesului fusese închis pe 25 iunie.Separat, autoritățile sârbe au început și o procedură pentru realizarea documentației de urbanism, planificare și a unei părți din documentația tehnică necesară construirii centralei.Bechtel, interesată de proiect de mai mulți aniBechtel și-a manifestat interesul pentru Djerdap 3 încă din 2021, iar un an mai târziu a anunțat că analizează posibilitatea finanțării studiului de prefezabilitate. Compania lucrează deja cu ENKA în Serbia la Coridorul Morava, o autostradă de aproximativ 112 kilometri, proiect atribuit după încheierea unui acord de cooperare în infrastructură între Belgrad și Washington.În România, numele Bechtel este asociat cu controversatul contract pentru Autostrada Transilvania, semnat în 2003 și încheiat în 2013. La momentul rezilierii, autoritățile române plătiseră aproximativ 1,4 miliarde de euro, iar complet finalizați și deschiși circulației erau 52 de kilometri de autostradă. Statul a acceptat atunci și plata unei sume de 37,2 milioane de euro pentru stingerea pretențiilor companiei.România și Serbia au semnat un memorandumAvansarea procedurii din Serbia vine la scurt timp după ce Bucureștiul și Belgradul au oficializat un cadru de consultare privind proiectul.La 16 iulie, premierul Ilie Bolojan, care exercita și atribuțiile ministrului Energiei, și ministrul sârb al Mineritului și Energiei, Dubravka Đedović Handanović, au semnat la București un memorandum pentru facilitarea schimbului de informații referitoare la Djerdap 3.Documentul nu reprezintă un acord al României pentru construirea centralei și nici un angajament de finanțare. Memorandumul permite celor două state să analizeze beneficiile și efectele proiectului, inclusiv impactul asupra hidrocentralelor existente și asupra regimului Dunării.„Pentru România, este important ca dezvoltarea sa să fie compatibilă cu funcționarea și producția de energie de la Porțile de Fier I și II, să asigure protejarea zonelor riverane din România și Bulgaria și să țină cont de navigația pe Dunăre”, a declarat Ilie Bolojan la semnarea documentului.Partea sârbă prezintă Djerdap 3 drept cel mai mare proiect energetic dezvoltat în prezent de Serbia și susține că acesta ar putea deveni una dintre cele mai mari „baterii” energetice din Europa. Ministerul Energiei de la Belgrad analizează variante cu o putere instalată cuprinsă între 1.200 și 2.400 MW, scenariul avut în vedere în prezent fiind cel de aproximativ 1.800 MW.Cum ar urma să funcționeze Porțile de Fier 3Djerdap 3 ar fi o hidrocentrală cu acumulare prin pompaj, diferită de o hidrocentrală clasică. Proiectul presupune amenajarea unui lac superior, situat la o altitudine mai mare, care să fie conectat cu acumularea de pe Dunăre.Atunci când în sistem există un surplus de electricitate, apa ar fi pompată din Dunăre către lacul superior, proces care consumă energie. În perioadele în care cererea și prețurile cresc, apa ar fi eliberată înapoi spre Dunăre și trecută prin turbine, producând electricitate.Centrala nu ar crea energie suplimentară în sens strict, ci ar permite stocarea indirectă a energiei produse în perioadele de excedent. Un asemenea sistem poate echilibra variațiile centralelor eoliene și fotovoltaice și poate furniza rapid energie în perioadele de consum ridicat.Planurile energetice sârbe au analizat o capacitate de aproximativ 1.800 MW, cu posibilitatea unor variante mai mari. Valoarea proiectului, estimată anterior la aproximativ 1,4 miliarde de euro, este evaluată în prezent în unele documente și prezentări publice la circa 2,6 miliarde de euro. Termenele de finalizare vehiculate rămân orientative, fiind indicat orizontul anilor 2036–2038.Ministrul sârb al Energiei a estimat că pregătirile tehnice ar putea dura între trei și patru ani, iar lucrările de construcție alte șase sau șapte ani.De ce este România direct interesatăPrincipala preocupare a autorităților române este modul în care pomparea și eliberarea unor volume mari de apă vor modifica debitele disponibile în aval.România solicită ca proiectul să nu afecteze negativ funcționarea și producția hidrocentralelor Porțile de Fier I și II. Sunt analizate și posibilele efecte asupra malurilor din România și Bulgaria, asupra condițiilor de curgere în aval de Porțile de Fier II și asupra navigației.Bucureștiul a cerut, de asemenea, ca Djerdap 3 să fie compatibil cu proiectul FAST DANUBE II, care urmărește îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării.Serbia, prin compania de stat EPS, și România, prin Hidroelectrica, exploatează împreună complexele hidroenergetice Porțile de Fier I și II. Pe partea românească, Porțile de Fier I are o putere instalată de aproximativ 1.164 MW, iar Porțile de Fier II de aproximativ 251 MW.Prin urmare, orice modificare semnificativă și repetată a regimului apei poate avea consecințe energetice, economice și de mediu pentru România. Tocmai de aceea, memorandumul semnat la București instituie, pentru moment, un mecanism de informare și evaluare, nu un acord necondiționat pentru realizarea investiției.Djerdap 3 intră acum într-o etapă decisivă: Bechtel și ENKA au rămas singure în procedura de selecție, dar parametrii tehnici, finanțarea, condițiile contractuale și garanțiile solicitate de România trebuie încă stabilite.