Prima pagină » Iasi in fiecare pagina » Activele energetice din Ucraina și Rusia, subiect de interes în dialogul Trump-Putin

Activele energetice din Ucraina și Rusia, subiect de interes în dialogul Trump-Putin

by Salut Iasi

Discuțiile președintelui Trump cu liderul rus Putin

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat că are planificat un dialog marți cu președintele rus, Vladimir Putin, având ca temă principală încetarea conflictului din Ucraina. Trump a menționat posibilitatea unor concesii referitoare la teritorii și la infrastructura energetică, fără a oferi însă detalii suplimentare, conform surselor Reuters. În contextul invaziei ruse din 2022, infrastructura energetică ucraineană a fost subiectul unor atacuri semnificative, ceea ce a dus la întreruperi de curent și dificultăți pentru milioane de oameni care au fost expuși condițiilor de iarnă.

Starea centralelor electrice ucrainiene

Centrala nucleară Zaporizhzhia, cea mai mare din Europa, este ocupată de forțele ruse din martie 2022. Aceasta dispune de șase unități cu o capacitate de 1 gigawatt fiecare, dar a fost închisă în septembrie 2022 din cauza conflictelor din apropiere. În prezent, unitățile de oprire funcționează cu energie din rețeaua ucraineană.

Energoatom, compania de stat ucraineană, a alertat că nu are informații precise despre starea echipamentelor, subliniind că ocuparea de către Rusia poate duce la o situație deosebit de gravă. Centrala a pierdut accesul la apa din lacul de acumulare Kakhovka după ce o hidrocentrală a fost distrusă, recurgând acum la apă din alte surse, dar nivelul este în scădere. Inginerii estimează că lipsa apei împiedică funcționarea a mai mult de două reactoare nucleare, iar repornirea acestora ar dura cel puțin un an, din cauza incertitudinilor legate de starea tehnică a centralei.

Ucraina a suferit, de asemenea, pierderi semnificative în ceea ce privește generarea de energie din centralele pe bază de gaz, cărbune și hidrocentrale, multe dintre acestea fiind avariate sau complet distruse.

Infrastructura de transport a gazelor naturale

Sistemul de transport al gazelor din Ucraina se întinde pe aproximativ 1.000 de kilometri, fiind construit pentru a putea livra gaz din zăcămintele din Siberia către Europa. Capacitatea sa de transport este de 140 de miliarde de metri cubi pe an, ceea ce reprezintă o treime din cererea totală a Europei. Totuși, livrările au scăzut drastic în ultimii ani, iar în 2024, sistemul a reușit să transporte doar 14 miliarde de metri cubi de gaz rusesc, din cauza deciziei Ucrainei de a nu extinde acordul de tranzit, având în vedere dorința de a reduce veniturile Rusiei din export.

Cu toate acestea, sistemul rămâne operativ pentru transportul gazelor în interiorul Ucrainei, iar țări cum ar fi Slovacia și Ungaria au solicitat reluarea livrărilor de gaz rusesc. Recent, forțele speciale ruse au folosit acest sistem în tentativa de a combate forțele ucrainene care au ocupat teritorii din apropierea regiunii Kursk.

Depozitarea gazelor naturale în Ucraina

Majoritatea instalațiilor subterane de stocare a gazelor din Europa se află în vestul Ucrainei, având o capacitate cumulată de peste 30 de miliarde de metri cubi. Autoritățile ucrainene au propus frecvent companiilor europene și americane utilizarea unei treimi din aceste depozite pentru stocarea gazului. În 2023, au fost stocate aproximativ 3 miliarde de metri cubi de gaz nerezident, dar în 2024, stocările au scăzut aproape la zero, în urma intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii.

Aceste facilități au fost de asemenea în centrul atenției începând cu mandatul administrației Trump, devenind importante pentru stocarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite.

Impactul atacurilor asupra infrastructurii petroliere ruse

Atacurile cu drone din Ucraina asupra rafinăriilor și site-urilor de stocare a petrolului rusesc au crescut semnificativ începând cu luna ianuarie. Aceste atacuri au dus la eliminarea până la 10% din capacitatea de rafinare a Rusiei în câteva săptămâni din luna februarie. Ucraina a vizat nu doar rafinăriile, ci și depozitele de petrol, conductele și stațiile de pompare, afectând astfel considerabil fluxurile de export.

Atacurile recente cu drone au avut, de asemenea, un impact asupra conductei Druzhba, care continuă să transporte petrol rusesc către Ungaria, Slovacia și Republica Cehă, precum și prin terminalul de petrol din portul Ust-Luga. Deteriorarea infrastructurii ruse care exportă petrol ar putea influența semnificativ veniturile Moscovei din vânzările energetice. De exemplu, un atac cu dronă din februarie a provocat daune și unei stații de pompare a conductei Caspian CPC din sudul Rusiei, esențială pentru transportul petrolului din Kazahstan.

Ar putea să vă placă și

Lasă un comentariu