Abordare fiscală iresponsabilă! Guvernul României sacrifică fondul de rezervă pentru serviciile secrete

Într-o perioadă marcată de incertitudini economice și provocări sociale, recenta decizie a Guvernului României de a direcționa fonduri semnificative din rezerva bugetară către Serviciul Român de Informații (SRI) și Serviciul de Informații Externe (SIE) demonstrează nu doar o abordare fiscală discutabilă, dar și o neglijare flagrantă a nevoilor imediate ale cetățenilor.

Pe 23 noiembrie 2023, într-o mișcare ce pare mai degrabă un act de jonglerie bugetară decât o strategie economică bine fundamentată, executivul condus de premierul Marcel Ciolacu a propus alocarea a aproape 200 de milioane de lei pentru SRI și 5 milioane de lei pentru SIE. Aceste sume, destinate în mare parte cheltuielilor de personal și contribuțiilor sociale, ridică întrebări serioase privind prioritățile guvernului.

În primul rând, utilizarea Fondului de Rezervă pentru astfel de cheltuieli este nu doar inadecvată, ci și profund îngrijorătoare. Fondul de Rezervă este menit să acopere cheltuielile neprevăzute și urgente, nu să suplinească deficiențele de planificare bugetară ale instituțiilor statului. Această abordare trădează o lipsă de viziune și o incapacitate de a gestiona eficient finanțele publice.

Mai mult, în contextul în care sectoare vitale precum sănătatea, educația și infrastructura se zbat în lipsuri și subfinanțare cronică, alegerea de a pompa sume atât de mari în serviciile secrete este nu doar nepotrivită, ci și o palmă dată nevoilor reale ale societății. Este inacceptabil ca în timp ce spitalele se confruntă cu lipsa echipamentelor și școlile cu infrastructură învechită, guvernul să prioritizeze serviciile secrete în detrimentul bunăstării cetățenilor.

De asemenea, această decizie ridică semne de întrebare serioase legate de transparența și justificarea alocațiilor bugetare. În absența unei explicații clare și a unei justificări solide pentru aceste sume, publicul este lăsat să speculeze despre motivele reale din spatele acestei alocări. Aceasta nu este doar o problemă de responsabilitate fiscală, ci și una de încredere publică în instituțiile statului.

În plus, alocarea acestor fonduri pentru cheltuieli curente sugerează o planificare bugetară defectuoasă și o lipsă de previziune. În loc să se concentreze pe investiții strategice care ar putea stimula creșterea economică sau pe consolidarea sistemelor esențiale pentru societate, guvernul alege să susțină o cheltuială care, deși necesară, nu ar trebui să fie o prioritate în contextul actual.

În final, această decizie reflectă o abordare îngustă și pe termen scurt a guvernării, fără o viziune clară pentru viitor. În loc să răspundă nevoilor imediate ale cetățenilor și să planifice pentru un viitor sustenabil, guvernul pare să fie prins în capcana managementului de criză, fără o strategie pe termen lung.

În concluzie, alocarea de fonduri masive pentru serviciile secrete din rezerva bugetară nu este doar o alegere fiscală discutabilă, ci și un semn de priorități greșite și de guvernare deficitară. Este crucial ca guvernul să revizuiască această decizie și să se concentreze pe abordarea problemelor reale cu care se confruntă societatea românească – investiții în sănătate, educație, infrastructură și, mai presus de toate, în bunăstarea cetățenilor săi. Acesta este singurul drum către o guvernare responsabilă și eficientă.