Strategia de pregătire pentru crize a Comisiei Europene
Comisia Europeană a lansat miercuri o strategie menită să îmbunătățească sistemele de prevenire a crizelor, să crească conștientizarea publicului și să întărească coordonarea între statele membre ale Uniunii Europene. Conform publicației EL PERIODICO, Jean Monnet, unul dintre fondatorii Uniunii Europene, a declarat că Europa „va fi construită prin crize și va fi suma soluțiilor sale”. Cu toate acestea, Bruxelles-ul își propune acum să prevină, nu doar să gestioneze crizele.
Amenințările contemporane
Hadja Lahbib, comisarul european pentru Managementul crizelor, a subliniat că amenințările actuale la adresa Europei sunt mai complexe și interconectate ca niciodată. „Cel mai bun mod de a aborda amenințările este să le anticipăm”, a afirmat Kaja Kallas, șefa diplomației europene. În acest context, strategia evidențiază necesitatea ca Uniunea Europeană să se pregătească proactiv pentru viitoare dificultăți.
Pregătirea înainte de criză
Vicepreședintele responsabil cu Pregătirea, Roxana Mînzatu, a reamintit importanța de a fi pregătit în avans: „Cum se spune în engleză, trebuie să reparăm acoperișul cât soarele încă strălucește”. Deși vremea este actualmente favorabilă, nori de nesiguranță se adună în Europa.
Tipuri de amenințări identificate
Strategia Bruxelles-ului se concentrează pe diverse tipuri de amenințări, incluzând dezastre naturale agravate de schimbările climatice, pandemii, accidente industriale, atacuri cibernetice și conflicte armate. Comisia Europeană analizează modalități de a asigura pregătirea publicului, a guvernelor și a sectorului privat.
Declarații de responsabilitate
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei, a menționat că „cetățenii noștri, statele membre și afacerile au nevoie de instrumentele adecvate pentru a preveni crizele și pentru a reacționa rapid în cazul unui dezastru”. Roxana Mînzatu a subliniat că o politică de pregătire este o chestiune de responsabilitate. Aceste măsuri sunt concepute să reducă riscurile și daunele în cele mai critice situații.
Alerte și măsuri pentru cetățeni
Una dintre propunerile care a generat discuții este recomandarea Comisiei ca fiecare cetățean să aibă un kit de supraviețuire acasă, care să includă apă, hrană, lanternă, radio, baterii și medicamente. Acest kit ar trebui să asigure supraviețuirea fără resurse externe timp de cel puțin 72 de ore.
Planuri de urgență pentru sectoare esențiale
Comisia va emite și îndrumări pentru guverne în ceea ce privește disponibilitatea adăposturilor pentru populație în caz de criză. De asemenea, instituțiile europene propun elaborarea de planuri specifice pentru sectoare cheie, precum sănătatea, educația, transporturile și telecomunicațiile, pentru a garanta continuitatea serviciilor fundamentale în situații de urgență.
Rezerva strategică a UE
Printre propunerile Uniunii se numără și crearea unei „rezerve strategice” ce ar putea conține aeronave de stingere a incendiilor, rezerve de energie, resurse necesare pentru gestionarea amenințărilor chimice și biologice, alături de medicamente, apă și hrană.
Conștientizarea lacunelor existente
Deși Uniunea nu utilizează o retorică alarmistă, recunoaște existența unor lacune semnificative în capacitatea sa de răspuns la crize. Multe dintre statele membre solicită de luni de zile o strategie coordonată pentru a răspunde mai eficient amenințărilor emergente. Această disparitate în percepția și abilitatea de reacție la nivel european este evidentă.
Exemple personale de lipsă de pregătire
Roxana Mînzatu a recunoscut că personal nu este pregătită, neavând în gospodărie resursele necesare. „Sunt un exemplu bun despre cât de pregătiți ar trebui să fim în această Uniune”, a spus aceasta, referindu-se la incendiile din Grecia și dezastrul din Valencia ca fiind exemple de situații care necesită o reacție immediată și coordonată.
Importanța pregătirii pentru situații de urgență
Pregătirea pentru evenimente extreme este un subiect esențial pe agenda comunității europene. „Trebuie să comunicăm cu cetățenii noștri, cu toate generațiile și cu toate gospodăriile, inclusiv cu cei mai vulnerabili. Fiecare persoană trebuie să fie informată și echipată”, a declarat o oficială română. Această pregătire nu se referă doar la cunoștințele necesare pentru a acționa în caz de urgență, ci și la abilitatea de a face față amenințărilor hibride, precum dezinformarea.
Educarea populației ca fundament al strategiei
Unul dintre pilonii fundamentali ai strategiei europene este educarea cetățenilor. Comisia Europeană subliniază faptul că majoritatea europenilor recunosc că nu știu cum să reacționeze în caz de urgență. În acest context, Bruxelles-ul intenționează să schimbe situația prin implementarea de programe de formare în școli și campanii de conștientizare a dezastrelor. Aceste măsuri sunt menite să crească nivelul de pregătire al populației în fața diverselor crize.
Promovarea voluntariatului și importanța societății civile
Comisia Europeană consideră promovarea voluntariatului o măsură esențială care poate contribui la formarea cetățenilor. În plus, se pune accent pe rolul societății civile în perioadele de criză, precum și pe importanța profesioniștilor, cum ar fi serviciile de urgență și pompierii. Cu toate acestea, este important de notat că recrutarea în rândul tinerilor pentru serviciul militar nu este o recomandare a Comisiei. „Nu încurajăm acest lucru”, a subliniat Lahbib.
Coordonarea între instituții și țări
Uniunea Europeană nu își propune să înlocuiască structurile existente. În situații de criză, autoritățile locale sunt adesea cele mai bine pregătite datorită cunoașterii terenului. Totuși, Comisia dorește să îmbunătățească coordonarea între instituții, între țări și chiar între sectoare. Multe dintre amenințările cu care se confruntă Europa depășesc granițele naționale și necesită un răspuns comun, a afirmat Roxana Mînzatu.
Crearea unui centru de coordonare a crizelor
Pentru a răspunde mai bine provocărilor de acest tip, Comisia Europeană a anunțat crearea unui nou centru de coordonare a crizelor al UE. „Scopul este de a ne coordona mai eficient într-o situație de urgență”, a explicat comisarul. Centrul va oferi sprijin guvernelor în gestionarea crizelor și va întări capacitatea de reacție a Uniunii Europene.
Experiențele anterioare ca fundament pentru acțiune
Mînzatu a punctat că procesul de pregătire nu pornește de la zero. Toate eforturile anterioare de adaptare la schimbările climatice, gestionarea pandemiei de COVID-19 și impactul crizei energetice cauzate de invazia Rusiei în Ucraina au fost foarte relevante pentru conturarea acestui plan. „Pandemia COVID-19 a arătat cât de important este să acționăm împreună în solidaritate, în coordonare, în cadrul Uniunii Europene. Această abordare este esențială pentru a deveni mai eficienți și mai puternici”, a adăugat vicepreședinta.
Întâlniri dedicate securității în cadrul Comisiei
Colegiul Comisarilor a avut prima întâlnire dedicată problemelor de securitate, această măsură fiind anunțată de președinta Ursula von der Leyen în luna februarie. Scopul acestei întâlniri este de a se asigura că toți membrii Comisiei sunt bine informați despre amenințările potențiale, astfel încât să fie capabili să le prevină și să le gestioneze în mod eficient. Astfel, se urmărește întărirea rețelei de securitate într-o Europă care se confruntă cu provocări tot mai complexe.
