Proiectul care ar putea schimba harta transporturilor din Europa: Un mare oraș din România ar deveni port, iar o rută comercială s-ar scurta la jumătate

Cuprins:Un proiect vechi de peste un secol, care ar putea transforma Iașiul într-un port fluvial și ar crea o nouă legătură navigabilă între Marea Baltică și Marea Neagră, este readus în atenție de Paul Butnariu, președintele Camerei de Comerț și Industrie (CCI) Iași. Inițiativa presupune amenajarea râului Prut pentru navigație, investiții de câteva miliarde de euro și dezvoltarea unui coridor comercial care, potrivit susținătorului proiectului, ar putea reduce la jumătate distanța actuală de transport pe anumite rute.Un coridor navigabil între Marea Baltică și Marea Neagră. Proiectul ar putea deveni o investiție strategică europeanăPreședintele CCI Iași, Paul Butnariu, a readus în discuție posibilitatea transformării Prutului într-o cale navigabilă, ca parte a unei inițiative de amploare care ar conecta cele două mări și ar permite includerea Iașiului în rețeaua porturilor fluviale.Într-un podcast, acesta a susținut că investiția ar putea avea o importanță strategică pentru întreaga Europă, însă realizarea ei ar necesita asumarea proiectului la nivel național și regional.„Este un proiect de importanță europeană geostrategică, geoeconomică. Europa ar avea disponibilitățile investiționale necesare și capacitatea tehnică, problema este ca acest proiect să devină un proiect de țară, un proiect al estului Europei, «East Gate», ca să vorbim în termeni foarte actuali”, a afirmat Butnariu, citat de Mediafax.Potrivit Ziarului de Iași, propunerea urmărește realizarea unei conexiuni de transport pe apă între Marea Neagră și Marea Baltică, prin adaptarea râului Prut pentru navigație și integrarea sa în infrastructura europeană a căilor navigabile.Distanța dintre Suez și Gdańsk ar putea fi redusă la jumătatePaul Butnariu a prezentat și o comparație între actualul traseu maritim și ruta care ar putea fi utilizată în cazul realizării coridorului navigabil.Conform calculelor sale, transportul pe mare între Suez și portul polonez Gdańsk presupune parcurgerea a aproximativ 8.000 de kilometri.În varianta propusă, distanța dintre Suez și Constanța ar fi de circa 2.000 de kilometri, la care s-ar adăuga încă 2.000 de kilometri pe noua legătură navigabilă până la Gdańsk.Astfel, traseul total ar ajunge la aproximativ 4.000 de kilometri, ceea ce, potrivit lui Butnariu, ar însemna înjumătățirea distanței de transport.Acesta consideră că proiectul ar facilita circulația mărfurilor și ar extinde considerabil infrastructura navigabilă interioară a Uniunii Europene.„Râul Prut este râul din Europa care oferă cele mai bune oportunități din această perspectivă. Nu e suficient doar să modernizăm canalele navigabile din Germania și din Franța, trebuie să venim cu aport de kilometri. Iar Râul Prut nu presupune altceva decât o amenajare de câteva miliarde de euro și vine cu un aport de 500 km navigabili la rețeaua navigabilă a Uniunii Europene”, a afirmat el.Iașiul ar putea avea propriul port fluvial. Cum ar urma să fie conectat orașul la PrutUna dintre componentele importante ale inițiativei vizează municipiul Iași, care ar putea fi transformat într-un punct de transport fluvial prin realizarea unei conexiuni între Prut și râurile Jijia și Bahlui.Butnariu a explicat că există deja o parte din infrastructura necesară unei asemenea legături.„Deja un canal între Jijia și Bahlui este făcut de pe vremuri”, a amintit el.În opinia sa, lucrările ar trebui să înceapă cu amenajarea porțiunii de râu cuprinse între Galați și acumularea Stânca-Costești.Dacă proiectul ar fi pus în aplicare, navigația pe acest sector ar putea deveni posibilă într-un interval de șapte-opt ani, potrivit estimării prezentate de președintele CCI Iași.Investiția ar putea aduce beneficii și agriculturii. Barje de până la 1.000 de tone pe PrutPlanul nu presupune exclusiv circulația unor nave de transport de mari dimensiuni.Paul Butnariu a arătat că noua infrastructură ar putea permite și utilizarea barjelor cu o capacitate cuprinsă între 500 și 1.000 de tone.În același timp, amenajarea râului ar putea avea efecte și asupra administrării resurselor de apă, prin îmbunătățirea măsurilor de prevenire a inundațiilor și de combatere a secetei.De asemenea, proiectul ar putea sprijini extinderea infrastructurii de irigații și dezvoltarea agriculturii în regiune.„Valea Prutului ar trebui să devină bogăția României în legumicultură”, a spus acesta.Proiectul are o istorie de peste 100 de ani. Primele demersuri au fost făcute în 1921Ideea realizării unui coridor navigabil în această parte a Europei nu este nouă, primele inițiative fiind formulate în urmă cu mai bine de un secol.Potrivit lui Paul Butnariu, o propunere în acest sens a fost înaintată Legației Polone în decembrie 1921.Ulterior, în 1927, autoritățile poloneze au elaborat primul proiect tehnic destinat realizării unei asemenea legături navigabile.Planurile nu au mai fost continuate, în contextul izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial.Președintele CCI Iași susține că a prezentat din nou proiectul de navigație extracarpatică, pe traseul Gdańsk – Galați – Constanța, în cadrul unui forum organizat în Polonia, cu aproximativ o lună înainte de înregistrarea interviului.La eveniment, propunerea a fost adusă în atenția reprezentanților administrațiilor regionale și municipale, dar și a conducerii Portului Gdańsk.Realizarea coridorului ar necesita colaborarea dintre România și Republica Moldova, existând și perspectiva implicării Ucrainei în dezvoltarea acestei infrastructuri transfrontaliere.Republica Moldova a alocat 12 milioane de euro pentru lucrări pe PrutPaul Butnariu a prezentat și un exemplu de investiție inițiată peste Prut.Potrivit acestuia, autoritățile din Republica Moldova au destinat 12 milioane de euro, provenite din finanțare europeană, unor lucrări de curățare a râului Prut.Intervențiile urmăresc facilitarea navigației ambarcațiunilor de mici dimensiuni pe sectorul dintre Giurgiulești și zona Cahul.„Este un efort mic, dar e nevoie de voință politică pentru a pune în valoare estul României și Republica Moldova”, a spus el, potrivit Ziarului de Iași.Președintele CCI Iași consideră că dezvoltarea legăturilor de transport și intensificarea relațiilor economice cu Republica Moldova și Ucraina ar putea contribui la creșterea importanței economice și strategice a municipiului Iași.„Iașul are o oportunitate istorică să devină al treilea pol de dezvoltare al țării, fiind zonă geostrategică și bază de plecare pentru reconstrucția Ucrainei și integrarea Moldovei”, a afirmat Paul Butnariu.