Cernavodă rămâne paralizată de seceta istorică: ambele reactoare sunt oprite și nu există o dată pentru repornire. „În următoarele zece zile nu vom avea suficientă apă”

Cuprins:Centrala Nucleară de la Cernavodă nu va putea fi repornită în următoarele zece zile, în condițiile în care nivelul Dunării rămâne extrem de scăzut. Directorul tehnic al Nuclearelectrica, Emil Macovei, avertizează că apa disponibilă nu este suficientă pentru pornirea nici măcar a uneia dintre cele două unități. În acest moment, autoritățile nu pot avansa o dată certă la care centrala ar putea reveni în funcțiune.Avertismentul Nuclearelectrica: apa nu ajunge pentru repornirea unui reactorSituația de pe Dunăre nu permite deocamdată revenirea în funcțiune a Centralei de la Cernavodă. Emil Macovei, directorul tehnic al Nuclearelectrica, a indicat un interval de cel puțin zece zile în care situația nu se va schimba suficient pentru pornirea unei unități.„În următoarele zece zile nu vom avea suficientă apă pe Dunăre ca să putem porni una din cele două unități”, a anunțat Emil Macovei, director tehnic Nuclearelectrica, potrivit Antena 3 CNN.Nici Ministerul Energiei nu are în acest moment un termen pentru redeschiderea centralei. Secretarul de stat Cristian Bușoi a explicat că prognozele rămân rezervate, iar debitul Dunării nu este încă în creștere.În paralel, Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați desfășoară lucrări de dragare în zona Cernavodă, în încercarea de a grăbi momentul în care centrala ar putea fi repornită.Ambele reactoare au fost opriteDebitele Dunării au coborât la cele mai mici valori din istorie, situație care a dus la oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă.Unitatea 1 a fost scoasă din funcțiune pe 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 a urmat pe 13 august, după ce tentativele de a o menține operațională nu au avut succes. Cele două unități asigurau împreună aproximativ 20% din energia dispecerizabilă.Directorul Dispecerului Energetic Național (DEN), Virgiliu Ivan, spune că sistemul energetic a continuat să funcționeze în siguranță în ultima lună și jumătate, în ciuda unei crize pe care autoritățile nu o anticipaseră la o asemenea amploare.„A fost o perioadă dificilă și încă este. Din cauza condițiilor meteo, centralele rămân închise. În perioada aceasta de o lună și jumătate sistemul a funcționat în condiții de siguranță. Și vă garantez asta. Este o criză la care poate nu ne-am gândit atât de profund. Am luat în calcul scenarii de secetă, de caniculă, dar vă spun sincer că o astfel de criză care să afecteze mai multe țări și să aibă un impact atât de mare nu am gândit. Dar am supraviețuit și vom supraviețui”, a spus Virgiliu Ivan, directorul Dispecerului Energetic Național (DEN).Pentru septembrie, estimările DEN indică un consum de 7.000-7.500 MW, iar pentru octombrie o valoare maximă de 7.700 MW.Plan în trei etape dacă Dunărea continuă să scadăGuvernul a pregătit și un plan de intervenție pentru situația în care nivelul Dunării se va reduce și mai mult. Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat la începutul lunii septembrie o hotărâre care prevede utilizarea unor barje, construirea unui dig din piatră și folosirea unor pompe pentru asigurarea răcirii în siguranță a centralei.Măsurile au fost pregătite în contextul în care debitul fluviului este prognozat să înregistreze noi scăderi începând cu 10 septembrie.Planul va fi activat numai dacă apa ajunge la cota de 1,58 metri în bazinul prizei CNE Cernavodă.Prima etapă presupune amplasarea unor nave și/sau barje încărcate pe o lungime de aproximativ 600 de metri, pentru ca o cantitate mai mare de apă de pe brațul Dunării Vechi să fie direcționată spre intrarea în Canalul Dunăre-Marea Neagră și către priza centralei.În etapa a doua este prevăzută realizarea unei închideri modulare cu pontoane și hidrobaraje pe aproximativ 170 de metri, în zona canalului de racord. Soluția de rezervă este construirea unui baraj temporar din piatră.Ultima etapă presupune ca Administrația Națională „Apele Române” și Nuclearelectrica să utilizeze pompe de mare capacitate pentru a suplimenta cantitatea de apă care ajunge la sistemul de răcire.România mizează pe regenerabile și capacități de stocareCristian Bușoi a mai arătat că România urmărește să ajungă până în 2030 la 10 GW de capacități solare și eoliene.În paralel, autoritățile vor să acorde o atenție mai mare stocării energiei, atât prin baterii, cât și prin soluții hidro. Ministerul Energiei a sprijinit investițiile în surse regenerabile prin PNRR și Fondul pentru Modernizare și are în derulare scheme de contracte pentru diferență.Bușoi a precizat că peste 10 miliarde de euro au fost angajate prin diferite programe, în timp ce puțin peste două miliarde de euro mai sunt disponibili. Autoritățile trebuie să stabilească direcțiile în care vor fi folosiți acești bani, în condițiile în care proiectele trebuie finalizate până în 2030, iar ultimele apeluri ar trebui lansate cel târziu în 2028.