Cuprins:Mulți oameni merg la stomatolog doar atunci când simt durere. Specialiștii atrag însă atenția că unele dintre cele mai frecvente probleme dentare evoluează complet silențios, iar absența disconfortului nu este, de fapt, un semn că totul este în regulă.Există o presupunere larg răspândită conform căreia, dacă un dinte nu doare, atunci nu are nicio problemă. Este unul dintre motivele pentru care mulți oameni amână controalele stomatologice ani la rând, mergând la medic doar când apare o durere acută. Realitatea clinică arată însă altceva: multe afecțiuni dentare și gingivale se dezvoltă lent, fără disconfort, tocmai în perioada în care ar putea fi tratate simplu.„Durerea este, de fapt, un semnal destul de târziu în evoluția unei probleme dentare. Cariile incipiente, de exemplu, nu dor aproape deloc — durerea apare de obicei când procesul a ajuns deja aproape de nervul dintelui”, explică dr. Răzvan Boberis, medic stomatolog.De ce lipsa durerii poate induce în eroareStructura dintelui explică parțial acest fenomen. Smalțul, stratul exterior, nu are terminații nervoase, așa că o carie superficială poate exista o perioadă bună de timp fără ca pacientul să simtă ceva. Abia atunci când afectarea ajunge la straturile mai profunde apare sensibilitatea sau durerea.„Practic, până observi tu ceva, procesul poate fi deja avansat. De aceea insistăm pe controale periodice, nu pentru că «trebuie», ci pentru că unele lucruri chiar nu pot fi observate de pacient singur, oricât de atent ar fi la igiena orală”, spune dr. Boberis.Situația este similară și în cazul bolii parodontale (afectarea gingiilor și a osului care susține dinții), una dintre cele mai frecvente cauze ale pierderii dinților la vârsta adultă. În fazele incipiente, aceasta se manifestă prin sângerare ocazională la periaj — un semn pe care mulți oameni îl ignoră sau îl consideră normal.„Sângerarea gingiilor nu este niciodată «normală», deși mulți pacienți cred asta. Este, de fapt, unul dintre primele semnale ale unei inflamații gingivale care, netratată, poate evolua spre afectarea osului din jurul dintelui”, precizează medicul.Cum arată, în realitate, o problemă „tăcută”Un exemplu frecvent întâlnit în cabinet este pacientul care vine pentru o durere localizată la un singur dinte și descoperă, în urma investigațiilor, că are mai multe carii aflate în stadii diferite de evoluție, dintre care doar una a ajuns să provoace disconfort.„E o situație destul de tipică. Durerea te aduce la cabinet pentru un singur dinte, dar radiografia arată, de multe ori, o imagine mai amplă. Restul cariilor pur și simplu nu ajunseseră încă în faza dureroasă”, spune dr. Boberis.Un alt exemplu este uzura dentară cauzată de scrâșnitul dinților în somn (bruxism), un fenomen tot mai frecvent, asociat de multe ori cu stresul cotidian. Acesta poate evolua ani de zile fără să fie observat de pacient, fiind identificat abia la un control de rutină sau atunci când apare sensibilitate dentară ori dureri la nivelul articulației maxilarului.„Bruxismul este un exemplu bun de problemă care se instalează treptat, fără durere în fazele inițiale. Mulți pacienți află despre el abia atunci când partenerul le spune că scrâșnesc din dinți noaptea sau când observăm noi, la control, o uzură neobișnuită”, adaugă medicul.Ce poate face fiecare om, preventivDin perspectiva prevenției, mesajul medicilor stomatologi este relativ simplu, dar rareori respectat consecvent.controale stomatologice regulate, ideal o dată la șase luni, indiferent dacă există sau nu disconfort;periaj corect, de două ori pe zi, completat cu folosirea aței dentare;atenție la semnele minore — sângerare ocazională, sensibilitate la rece, senzație de „ceva în neregulă” — care merită menționate medicului, chiar dacă nu sunt dureroase;evitarea automedicației cu analgezice ca soluție pe termen lung pentru disconfort dentar.„Cel mai bun moment pentru tratament este întotdeauna înainte să doară. După ce apare durerea, soluțiile sunt de obicei mai complexe și mai costisitoare, atât ca timp, cât și ca efort din partea pacientului”, subliniază dr. Boberis.Când este recomandată o evaluare de specialitateSpecialiștii recomandă un consult, chiar în absența durerii, în câteva situații particulare: sângerare repetată a gingiilor, sensibilitate persistentă la rece sau dulce, senzație de mobilitate a unui dinte, uzură vizibilă a suprafeței dinților sau dureri de maxilar dimineața, care pot indica bruxism nocturn.„Nu e nevoie să aștepți un simptom dramatic ca să mergi la control. De fapt, ideea de control periodic există tocmai pentru situațiile în care nu simți nimic, dar există deja ceva de urmărit”, conchide medicul.
Cum evoluează problemele dentare fără durere. Semnele pe care nu trebuie să le ignori
3
