România indicată drept câștigătoare în lupta pentru traficul din Balcani: De ce Bulgaria se teme că va rămâne o 'pată gri' pe coridorul Schengen de la Atena la Budapesta

Cuprins:România și Bulgaria sunt partenere în Uniunea Europeană și în spațiul Schengen, dar concurează pentru atragerea marilor fluxuri de trafic dintre Grecia, Turcia și Europa Centrală. O analiză publicată la Sofia susține că Bucureștiul ar prefera ca noile șosele și poduri peste Dunăre să direcționeze cât mai multe vehicule prin România, unde acestea generează taxe de drum și încasări pentru economia locală.Autorul analizei publicate de cotidianul bulgar Trud, citate de Rador Radio România, descrie relația dintre cele două state drept una de „parteneriat – competiție”, în care fiecare țară încearcă să transforme poziția geografică în avantaj economic.România ar prefera traseele din estul BulgarieiPotrivit analizei semnate de Ognian Mircev, pentru București ar fi avantajoasă dezvoltarea infrastructurii din estul Bulgariei, astfel încât traficul care vine din Grecia și Turcia să intre în România prin zona Ruse–Giurgiu și să traverseze o parte cât mai mare din teritoriul românesc.O asemenea rută ar însemna mai multe venituri din taxele de drum, carburanți, servicii și cumpărăturile făcute de șoferi și pasageri în România.Autorul leagă de această strategie interesul pentru autostrada Ruse–Veliko Târnovo–Stara Zagora, pentru legătura Burgas–Varna și pentru construirea unui nou pod între Ruse și Giurgiu.Analiza nu reprezintă însă poziția oficială a Guvernului Bulgariei, ci interpretarea autorului asupra intereselor economice și strategice ale celor două țări.Bulgaria vrea o rută alternativă prin Vidin și AradSofia ar putea contracara avantajul României prin construirea unei autostrăzi pe traseul Sofia–Petrohan–Montana–Vidin, conectată mai departe, prin România, cu Arad și Budapesta.Pentru realizarea acestei variante este considerat esențial tunelul pe sub pasul Petrohan. Noua șosea ar crea o rută Atena–Salonic–Sofia–Vidin–Arad–Budapesta, care ar putea concura cu traseul folosit în prezent prin Niš și Belgrad.Principalul avantaj ar fi faptul că întregul drum s-ar desfășura în spațiul Schengen. Grecia, Bulgaria, România și Ungaria fac parte din zona de liberă circulație, în timp ce Serbia nu este membră Schengen.Șoferii ar putea astfel să evite controalele la frontierele Serbiei și eventualele întârzieri apărute la trecerea granițelor. Bulgaria ar avea, la rândul său, de câștigat din taxele și activitatea economică generate de traficul direcționat prin vestul țării.Sofia ar vrea să negocieze cu Bucureștiul traseele viitoareAutorul consideră că Bulgaria ar trebui să folosească proiectele de infrastructură favorabile României drept monedă de negociere pentru obținerea sprijinului Bucureștiului în dezvoltarea traseului Sofia–Petrohan–Vidin–Arad–Budapesta.În această logică, cooperarea bulgară pentru autostrăzile din est și pentru noul pod Ruse–Giurgiu ar putea fi negociată în schimbul susținerii românești pentru o legătură rutieră rapidă între Vidin, Arad și Ungaria.Analiza critică autoritățile de la Sofia pentru lipsa unei strategii naționale unitare și susține că infrastructura Bulgariei este dezvoltată fragmentat, fără o coordonare suficientă între proiectele rutiere, feroviare, energetice și de comunicații.Consecința ar fi pierderea unor oportunități de creștere economică și nevalorificarea poziției centrale pe care Bulgaria o ocupă în Balcani.Oficial, România și Bulgaria pregătesc proiecte comuneÎn plan oficial, mesajele venite de la Sofia și București pun accentul pe cooperare, nu pe confruntare. România, Bulgaria și Grecia au semnat un memorandum pentru dezvoltarea coridorului Marea Neagră–Marea Egee și încearcă să atragă împreună finanțare europeană.Printre proiectele comune se numără un al doilea pod în zona Ruse–Giurgiu, care ar deveni a treia legătură rutieră peste Dunăre dintre România și Bulgaria, după podurile Giurgiu–Ruse și Calafat–Vidin.Ministerul bulgar al Transporturilor a prezentat noul pod Ruse–Giurgiu drept una dintre prioritățile coridorului regional. Sunt analizate și alte traversări la Nikopol–Turnu Măgurele și Silistra–Călărași, precum și modernizarea legăturilor feroviare dintre Salonic, Sofia și București.Autoritățile bulgare afirmau în iunie că cele două state implementează și pregătesc mai multe proiecte comune cu finanțare europeană, inclusiv noul pod Ruse–Giurgiu și proiectul Fast Danube, potrivit Ministerului Transporturilor de la Sofia.