Datoria României a ajuns la 230,9 miliarde de euro. Analist: „Problema reală va apărea în 2027”

Datoria externă a României a depășit 230 de miliarde de euro în mai, în creștere cu 2,45 miliarde de euro în primele cinci luni, faţă de decembrie 2025. Datoria pe termen lung reprezintă aproape 80% din total, iar statul este principalul motor al creșterii. Analistul economic Adrian Negrescu a examinat cifrele pentru „Adevărul”.AdsStocul datoriei externe totale a României a continuat să crească în primele cinci luni ale anului, ajungând la 230,9 miliarde de euro la sfârșitul lunii mai, conform datelor publicate miercuri de Banca Națională a României. În această perioadă, datoria externă s-a majorat cu 2,45 miliarde de euro față de finalul anului trecut, numai în luna mai creșterea fiind de 1,36 miliarde de euro, evoluție determinată în principal de dinamica datoriei pe termen lung.Structura datoriei externe arată o pondere covârșitoare a componentei pe termen lung, care a urcat la 183,9 miliarde de euro, reprezentând aproape 80% din total, în creștere cu 2% față de sfârșitul anului trecut.În același timp, datoria pe termen scurt a înregistrat o scădere de 2,4%, coborând la 47 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă 20,4% din total.Analistul Adrian Negrescu a explicat, pentru „Adevărul”, principalele idei cu care trebuie să rămânem în privința creșterii datoriei statului și a avertizat că adevărata dificultate va apărea în anul 2027.Paradoxul fiscal: taxele au crescut, dar reducerile de cheltuieli sunt simboliceAdrian Negrescu a subliniat, pentru „Adevărul”, că statul este principalul motor al creșterii datoriei publice, iar întrebarea legitimă este ce marjă de siguranță mai avem în raport cu țintele de deficit impuse de Pactul de Stabilitate și Creștere al Uniunii Europene.Răspunsul, potrivit analistului, este că pentru anul 2026 problema nu se pune în termeni critici, deoarece ne încadrăm în țintele de deficit asumate, chiar dacă ne împrumutăm cu peste 50 de miliarde de euro anual.„Având în vedere că statul este principalul motor al creșterii datoriei publice, întrebarea legitimă este ce marjă de siguranță mai avem în raport cu țintele de deficit impuse de Pactul de Stabilitate și Creștere al Uniunii Europene. Iar răspunsul este că, pentru anul 2026, problema nu se pune în termeni critici, deoarece în acest moment ne încadrăm în țintele de deficit asumate, chiar dacă ne împrumutăm cu peste 50 de miliarde de euro anual, ceea ce înseamnă aproximativ un miliard de euro în medie pe săptămână. Însă adevărata dificultate va apărea în anul 2027, atunci când deficitul public va trebui să scadă spre 5%, iar acest lucru implică faptul că și volumul împrumuturilor publice va trebui să fie mai temperat, pentru ca factura datoriilor să fie mai mică și să nu mai afecteze în mod semnificativ deficitul public”, a declarat Adrian Negrescu.Analistul a atras atenția asupra unui paradox al situației economice actuale: deși taxele au crescut și colectarea este mai mare, reducerile de cheltuieli ale statului sunt de-a dreptul simbolice, ceea ce indică un potențial uriaș de scădere a cheltuielilor în anul viitor.„În momentul de față, ne aflăm într-o zonă paradoxală, deoarece am crescut taxele și colectăm mai mulți bani din economie. Însă, în ceea ce privește cheltuielile statului, reducerile sunt de-a dreptul simbolice, iar acest lucru indică faptul că există un potențial uriaș de scădere a cheltuielilor în anul viitor, indiferent de cine va forma guvernul și de orientarea sa politică”, a mai relatat Negrescu.Statul preferă creditele externe, în detrimentul emisiunilor de obligațiuniNegrescu a explicat că orientarea statului către credite externe în detrimentul emisiunilor de obligațiuni trimite un semnal economic clar.„În ceea ce privește orientarea statului către credite externe în detrimentul emisiunilor de obligațiuni. Această schimbare trimite un semnal economic clar, și anume că România este condamnată să se împrumute de pe piețele externe în condițiile în care sistemul bancar local este deja arhiplin în ceea ce privește finanțările acordate statului, iar băncile din România și-au crescut deja împrumuturile acordate statului până aproape de zona de risc, astfel că găsirea unor noi surse de finanțare devine absolut necesară”, a relatat economistul.Acesta a estimat că, în 2027, noul guvern se va îndrepta și spre alte piețe, în primul rând spre piața japoneză și apoi spre cea americană, în încercarea de a găsi surse alternative de împrumut, deoarece emisiunile clasice de obligațiuni își vor atinge potențialul de absorbție.Continuarea pe Adevărul.ro