Inflația dă semne de temperare. Adrian Negrescu avertizează: „Lupta cu scumpirile este departe de a fi încheiată”

Cuprins:Inflația anuală ar putea continua să scadă în a doua parte a anului și să ajungă în jurul nivelului de 6% până la finalul lui 2026, însă perspectivele rămân marcate de numeroase incertitudini. Evoluția prețurilor la energie, tensiunile geopolitice și eventualele modificări fiscale ar putea încetini procesul de dezinflație, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu.Potrivit acestuia, deși datele recente indică o temperare a ritmului de creștere a prețurilor, inflația continuă să afecteze puterea de cumpărare a populației și competitivitatea economiei românești.Adrian Negrescu: „Lupta cu scumpirile este departe de a fi încheiată”Consultantul economic apreciază că reducerea inflației în luna iunie reprezintă un semnal încurajator, însă nu înseamnă că presiunile asupra prețurilor au dispărut.„Tendinţa descendentă din vară anunţă o uşurare treptată, dar riscurile rămân ridicate. Scăderea uşoară a ratei anuale a inflaţiei la 10,4% în iunie oferă un prim semnal pozitiv. Totuşi, presiunile persistente pe servicii şi energie arată că lupta cu scumpirile este departe de a fi încheiată. Inflaţia rămâne semnificativ peste media europeană şi continuă să erodeze puterea de cumpărare a românilor, afectând în special gospodăriile cu venituri medii şi mici”, a declarat Adrian Negrescu, pentru AGERPRES.În opinia sa, economia începe să se adapteze treptat la noul context.„Luna iunie ar putea marca începutul unei scăderi treptate a inflaţiei în lunile următoare, cu estimări care indică o coborâre spre 6% la finele anului 2026, conform traiectoriei anticipate de BNR”, a adăugat specialistul.Potrivit acestuia, inflaţia persistentă reduce consumul privat şi „complică planificarea investiţiilor pentru firme”.„Companiile româneşti se confruntă cu costuri mai mari la energie şi servicii, ceea ce le erodează competitivitatea faţă de concurenţa europeană. Pe de altă parte, salarii mai mari negociate pentru a compensa scumpirile pot alimenta o spirală preţuri-salarii, mai ales în sectoarele cu forţă de muncă intensivă”, a adăugat Negrescu.Serviciile rămân principalul motor al inflațieiDatele INS publicate recent confirmă că serviciile rămân principalul motor al inflaţiei, cu o creştere anuală de 13,67%. Chiriile au explodat cu 43,29%, urmate de apă-canal-salubritate (+16,10%), reparaţii auto (+14,58%) şi asistenţă medicală (+12,69%). Singura scădere notabilă a venit la serviciile aeriene (-7,31%), a spus consultantul economic.El a subliniat că mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 12,29%, iar alimentele cu 5,75%. La raft, cafeaua a crescut cu 19,9%, ouăle cu 13,66%, laptele de vacă cu 12,13%, iar carnea de vită cu 11,95%. Pe partea cealaltă, cartofii s-au ieftinit cu 14,47%, fructele proaspete cu 9,48%, iar făina cu 4,20%, a menţionat Negrescu.Totodată, la mărfurile nealimentare, energia electrică a înregistrat o creştere dramatică de 59,97%, după eliminarea plafonării. Carburanţii au urcat puternic: benzină +22,74%, motorină +28,16%, a subliniat specialistul.Banca Naţională a României a anticipat corect această evoluţie, a adăugat el.Pe 8 iulie, BNR a menţinut rata dobânzii la 6,50% şi a estimat că „rata anuală a inflaţiei se reduce uşor în luna iunie, iar în trimestrul III 2026 va consemna o scădere substanţială, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor”, a mai spus consultantul.„Din august, din calculul inflaţiei vor ieşi creşterile mari din vara anului 2025 (energie, TVA, accize). Este vorba despre efectul de bază statistic, care va trage indicatorul în jos fără ca preţurile reale să scadă. Scumpirile vor continua, dar într-un ritm mai lent. Nu totul este roz. Războiul din Orientul Mijlociu şi posibila escaladare a preţului petrolului reprezintă un risc major. Orice şoc energetic suplimentar s-ar resimţi rapid în costurile de transport şi producţie”, a precizat Negrescu.Riscurile politice și fiscale pot alimenta din nou inflațiaPe plan intern, incertitudinea politică şi eventualele modificări de taxe ale unui nou guvern ar putea genera noi presiuni inflaţioniste. O eventuală creştere a impozitelor s-ar transfera rapid în preţuri, susţine acesta.„Cum va influenţa inflaţia deciziile de politică monetară ale BNR în a doua jumătate a anului? Răspunsul va depinde de echilibrul dintre efectele de bază pozitive şi riscurile externe sau fiscale. Pentru moment, tendinţa rămâne descendentă, dar cu paşi prudenţi”, a punctat Negrescu.În opinia sa, România are şansa unei stabilizări treptate, dar succesul depinde de gestionarea riscurilor şi de reforme structurale care să reducă dependenţa de energie importată şi să crească rezilienţa economică.Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 10,42% în luna iunie, de la 10,85% în luna mai, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 13,67%, mărfurile nealimentare cu 12,29%, iar mărfurile alimentare cu 5,75%, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).