Val de insolvențe în România. Administratorii și acționarii pot ajunge să plătească personal datoriile firmelor

Cuprins:Creșterea accelerată a numărului de insolvențe în rândul companiilor mari din România aduce în prim-plan un risc ignorat adesea de administratori, directori și chiar acționari: posibilitatea de a fi obligați să suporte personal o parte sau chiar întregul pasiv al societății.Un avocat specializat în insolvență avertizează că, în anumite condiții, răspunderea nu se oprește la nivelul companiei și poate ajunge direct la cei care au influențat deciziile de management sau au controlat efectiv activitatea firmei.Explozie a insolvențelor în rândul companiilor mariDatele analizate de CITR arată o schimbare semnificativă în economia românească. În primul trimestru al anului 2026 au intrat în insolvență 19 companii cu active de peste 4 milioane de euro, comparativ cu doar două în aceeași perioadă a anului trecut.Cele 19 firme cumulează active imobilizate de aproximativ 187 milioane de euro și datorii de peste 448 milioane de euro, iar 884 de angajați sunt afectați direct de aceste proceduri. În total, 66 de companii cu active de peste un milion de euro au intrat în insolvență în primele trei luni ale anului, față de 25 în perioada similară din 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 164%.„Vedem în primul trimestru din 2026 o mutare clară a presiunii economice către companiile cu greutate reală în economie. Nu mai vedem doar vulnerabilitate punctuală la businessuri mici. Presiunea economică a ajuns la companii cu masă critică – firme cu sute de angajați, zeci de milioane de euro în business și ecosisteme extinse de furnizori și creditori. Când astfel de companii intră în dificultate, efectul nu mai este izolat, ci se propagă în economie”, a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.Când pot fi trași la răspundere administratoriiAvocatul Radu Cătălin Pavel explică faptul că simpla intrare în insolvență a unei companii nu înseamnă automat răspunderea administratorilor sau acționarilor.„În această perioadă dificilă din punct de vedere economic, atât pentru societățile mici, cât și pentru cele din categoria companiilor mari, riscurile intrării în insolvență nu mai privesc exclusiv societatea aflată în dificultate, ci se extind și asupra persoanelor responsabile care au influențat deciziile de management, iar legislația în vigoare prevede modalități concrete de atragere a răspunderii persoanelor care au contribuit efectiv la apariția sau agravarea stării de insolvență, inclusiv prin exercitarea unui control de facto asupra activității acesteia. Astfel, acest subiect trebuie tratat cu seriozitate, întrucât anumite decizii pot genera ulterior răspundere personală”, a declarat pentru Digi24.ro Dr. Radu Cătălin Pavel, Avocat Coordonator al Societății de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații.Potrivit specialistului, Legea insolvenței permite judecătorului-sindic să oblige anumite persoane să suporte o parte sau chiar întregul pasiv al societății dacă se dovedește că au contribuit la apariția sau agravarea dificultăților financiare.Nu doar administratorii pot fi vizațiUn aspect important este că răspunderea nu se limitează la administratorii desemnați oficial.„Această reglementare extinde sfera persoanelor susceptibile de răspundere dincolo de administratorii statutari, incluzând și persoanele care au exercitat o influență decisivă asupra activității societății”, a explicat avocatul.Astfel, inclusiv persoane care nu au avut o funcție formală în companie pot deveni ținta unei acțiuni în instanță dacă se demonstrează că au controlat în fapt deciziile financiare sau operaționale ale firmei.Ce fapte pot duce la plata datoriilor firmeiLegea enumeră mai multe situații care pot atrage răspunderea personală a administratorilor sau a persoanelor care controlau efectiv societatea:folosirea bunurilor sau creditelor firmei în interes personal;desfășurarea unor activități comerciale în interes propriu sub acoperirea companiei;continuarea activității deși insolvența era previzibilă;ținerea unei contabilități fictive sau neconforme;ascunderea ori deturnarea activelor;majorarea fictivă a datoriilor;transferul de active către persoane afiliate;plăți preferențiale care prejudiciază creditorii.Specialistul atrage atenția și asupra unui risc major: nepredarea documentelor contabile către administratorul sau lichidatorul judiciar. În astfel de situații, legea instituie prezumții care pot îngreuna considerabil apărarea persoanelor vizate și pot favoriza creditorii în cadrul procesului.Interdicții de până la 10 ani și măsuri asupra averii personaleConsecințele unei decizii definitive nu se limitează la plata datoriilor companiei. Persoanele găsite responsabile pot primi interdicția de a ocupa funcții de administrator timp de 10 ani și nu mai pot înființa sau controla alte societăți pentru o perioadă de cinci ani.În plus, instanța poate dispune măsuri asigurătorii asupra bunurilor personale încă din timpul procesului, pentru a preveni înstrăinarea patrimoniului.Deși simpla deținere de acțiuni nu atrage răspunderea pentru datoriile companiei, situația se schimbă atunci când un acționar a exercitat în fapt controlul asupra activității firmei sau a participat la decizii care au contribuit la insolvență.În contextul creșterii puternice a numărului de insolvențe, specialiștii avertizează că riscul juridic pentru administratori, directori și persoanele care controlează efectiv companiile este mult mai mare decât simpla pierdere a funcției sau a investiției.„Regimul instituit de art. 169 și următoarele din Legea nr. 85/2014 urmărește tocmai transferarea unei părți a consecințelor insolvenței asupra celor care, prin conduita lor culpabilă, au contribuit la apariția sau agravarea stării de insolvență”, a subliniat avocatul Radu Cătălin Pavel.