Întrebarea care stă pe buzele tuturor: Hantavirusul poate provoca o nouă pandemie? Explicațiile experților

Cuprins:Un focar apărut pe o navă de croazieră a reaprins temeri vechi și scenarii familiare. În doar câteva zile, hantavirusul a devenit subiect de panică online, alimentat de zvonuri și interpretări exagerate. Dar cât din ceea ce circulă este real?De când a devenit cunoscut cazul croazierei cu infectați de hantavirus, în prima săptămână a lunii mai 2026, circulă numeroase falsuri și dezinformări despre acest focar al virusului Andes. Nava de croazieră MV Hondius, afectată de un focar de hantavirus cu mai multe cazuri pozitive, suspecte și decese, a plecat din Argentina la 1 aprilie 2026. La bord se aflau aproximativ 150 de persoane, între pasageri și membri ai echipajului, scrie 20minutos, citat de Mediafax.Val de informații false după apariția cazurilorDe când cazul a apărut în mass-media, în prima săptămână din mai 2026, au început să circule falsuri și informații înșelătoare despre acest focar al virusului Andes, tulpina care a provocat răspândirea și amploarea acestuia. Acestea au fost analizate de platforma Maldita.es.La data de 8 mai 2026, Pfizer nu a prezentat un vaccin eficient pentru prevenirea sau reducerea riscului de infecții cu hantavirus și nici nu a afirmat că vreunul dintre medicamentele sale ar fi arătat „rezultate promițătoare” împotriva acestuia.Reprezentanții Pfizer Europa au declarat că aceste afirmații „sunt incorecte” și au trimis la un instrument online al companiei, unde poate fi consultat portofoliul de medicamente și vaccinuri aflate în dezvoltare.În categoria „vaccinuri”, niciunul dintre cele zece programe aflate în curs nu este legat de acest virus și nici nu are ca scop imunizarea împotriva lui.Nu există vaccin aprobat împotriva hantavirusuluiCompania farmaceutică CureVac nu a achiziționat brevetul pentru un vaccin împotriva hantavirusului. În prezent, nu există niciun vaccin aprobat împotriva acestei boli nici în Europa, nici în Statele Unite.Atât Organizația Mondială a Sănătății, cât și Ministerul Sănătății din Spania au publicat în mai 2026 rapoarte în care se precizează că „nu există tratamente specifice și nici vaccinuri împotriva infecțiilor cu hantavirus”.În plus, compania CureVac nu mai există sub acest nume, după ce a fost achiziționată de BioNTech în decembrie 2025.Videoclip vechi cu Emmanuel Macron, folosit în mod înșelătorPreședintele Franței, Emmanuel Macron, nu a anunțat închiderea școlilor „din cauza răspândirii hantavirusului”.Postările de pe rețelele sociale care răspândesc această afirmație folosesc un videoclip vechi. Imaginile provin dintr-un discurs susținut de Macron pe 12 martie 2020, în contextul pandemiei de COVID-19.„The Simpsons” nu au prezis hantavirusulÎn episodul din serialul „The Simpsons” în care personajele se află pe o navă de croazieră nu se vorbește și nu se prezice hantavirusul.Videoclipul distribuit online face parte din episodul „A Totally Fun Thing That Bart Will Never Do Again” (sezonul 23), în care Bart, încercând să împiedice sfârșitul vacanței, difuzează pentru pasagerii navei o scenă dintr-un film.În acea scenă apare generalul William Sullivan, care anunță o „pandemie mortală a virusului Pandora” ce „se răspândește rapid”, motiv pentru care este necesară o „carantină globală”.Recomandările oferite de OMSIzolarea pasagerilor evacuaţi de pe vasul de croazieră afectat de focarul de hantavirus, coordonarea agenţiilor şi autorităţilor statale, monitorizarea pacienţilor şi supravegherea cazurilor suspecte se numără printre recomandările formulate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), informează luni AFP, citat de Agerpres.Prezentăm mai jos principalele recomandări ale OMS pentru a limita riscurile de transmitere virală şi pentru a asigura o mai bună protecţie a populaţiilor expuse în faţa acestui virus cunoscut, dar rar, împotriva căruia nu există deocamdată nici tratamente specifice, nici vaccinuri omologate.Cât durează carantina?Persoanele evacuate de pe vasul de croazieră MV Hondius trebuie să respecte o perioadă de carantină, potrivit OMS, care preconizează „42 de zile de izolare” pentru persoanele considerate cazuri de contact, la domiciliu sau într-o unitate medicală specializată.”Recomandăm o supraveghere activă şi monitorizarea tuturor pasagerilor şi a membrilor echipajului” care au fost debarcaţi, „pe durata unei perioade de 42 de zile”, a declarat weekendul trecut Maria Van Kerkhove, directoarea departamentului de prevenţie şi pregătire pentru epidemii şi pandemii din cadrul OMS.”Persoanele care se întorc la ele acasă trebuie să se spele pe mâini în mod frecvent şi să monitorizeze apariţia oricărui simptom precoce (durere de cap, ameţeală, frisoane, febră, dureri musculare, tulburări gastrointestinale – precum stări de greaţă, vărsături, diaree şi dureri abdominale) timp de şase săptămâni începând din 10 mai”, au detaliat reprezentanţii OMS, luni, într-un e-mail adresat jurnaliştilor de la AFP.De ce 42 de zile? Perioada de incubaţie „poate să ajungă până la opt săptămâni pentru hantavirusuri, însă ea poate să fie de până la şase săptămâni pentru tulpina Anzi a virusului”, a detaliat Maria Van Kerkhove.Ce trebuie să facă ţările?OMS recomandă consolidarea coordonării sanitare, monitorizarea cazurilor de contact şi supravegherea cazurilor suspecte.”Colaborăm cu toate ţările pentru a obţine informaţii suplimentare despre toate cazurile pe care le urmărim, despre toate persoanele susceptibile să devină cazuri suspecte, precum şi despre rezultatele de laborator”, a subliniat Maria Van Kerkhove.Pe 8 mai, OMS a precizat că „persoanele considerate cazuri de contact cu risc sporit pot include însoţitorii din cabine, partenerii intimi, persoanele care au avut o expunere prelungită în proximitate, în spaţii închise, agenţii sanitari care au avut o expunere neprotejată şi persoanele care au manipulat materiale contaminate sau fluide corporale fără un echipament adecvat de protecţie individuală”.OMS a explicat, de asemenea, că „datele disponibile nu justifică, până astăzi, folosirea sistematică a testelor de laborator la persoanele considerate cazuri de contact (…), nici plasarea în carantină a persoanelor de contact care prezintă un risc scăzut”.”În cazul apariţiei primelor simptome sau a unei insuficienţe respiratorii bruşte, trebuie informate imediat autorităţile sanitare şi plasarea în autoizolare până la evaluarea medicală”, a subliniat OMS.În plus, OMS le-a cerut ţărilor să aibă o comunicare publică realizată într-un mod „clar şi transparent”, mai ales pentru a sensibiliza populaţiile cu risc mare de transmitere a virusului.”Elevi buni” şi „elevi răi”Fiecare ţară implementează protocolul sanitar pe care îl consideră cel mai adecvat, adeseori respectând recomandările formulate de OMS.Dar, în Statele Unite, un oficial de rang înalt a afirmat că pasagerii americani evacuaţi de pe nava de croazieră nu vor fi neapărat plasaţi în carantină. „Fiecare persoană va face obiectul unei evaluări clinice şi va beneficia de îngrijiri şi asistenţă adaptate stării sale”, a detaliat luni Departamentul de Sănătate şi Servicii Umane din SUA.Mai multe ţări, inclusiv Germania, Regatul Unit, Elveţia şi Grecia, au optat pentru o carantină de 45 de zile.Australia şi Franţa au anunţat perioade de observare medicală de cel puţin trei săptămâni, respectiv de două săptămâni, care vor putea fi apoi prelungite.Întrebat despre această diferenţă dintre Statele Unite şi celelalte ţări vizate, directorul OMS a declarat duminică seară că „acest lucru ar putea prezenta anumite riscuri”.În unităţile sanitareOMS subliniază că identificarea timpurie a cazurilor suspecte, izolarea lor rapidă şi respectarea constantă a măsurilor de prevenire şi controlare a infecţiilor sunt esenţiale.Această agenţie din cadrul ONU recomandă, în unităţile sanitare, aplicarea sistematică a măsurilor de precauţie standard pentru toţi pacienţii, inclusiv igiena mâinilor, dezinfectarea suprafeţelor şi gestionarea adecvată a deşeurilor.Pentru gestionarea cazurilor suspecte sau confirmate, se preconizează implementarea unor măsuri suplimentare adaptate modului de transmitere virală. De exemplu, în timpul procedurilor susceptibile să genereze aerosoli, OMS recomandă utilizarea unor precauţii sporite.Atunci când un caz devine suspect, pacientul trebuie să fie transferat rapid la un serviciu medical de urgenţă sau într-o secţie de terapie intensivă.Gestionarea infecţiilor cu hantavirus se bazează în principal pe tratamente împotriva febrei şi durerilor musculare, precum şi pe monitorizarea atentă a pacientului şi pe asistenţă respiratorie, dacă este necesar, potrivit OMS.