Strategia Naţională de Acțiune pentru Securitatea Profesioniștilor din Sănătate
Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) a anunţat lansarea primei versiuni a strategiei naţionale de acţiune împotriva agresiunilor adresate lucrătorilor din sistemul de sănătate în perioada 2026 – 2030. De asemenea, a fost început procesul de consultare publică a iniţiativelor propuse.
Documentul destinat instituțiilor guvernamentale
Conform unui comunicat de presă transmis, duminică, de AGERPRES, acest document vizează Guvernul, Ministerul Sănătăţii, Parlamentul, dar şi toate instituţiile care au responsabilităţi în acest sector. FSSR consideră că acesta este un răspuns adecvat la un fenomen ce a depăşit stadiul de „cazuri izolate”.
Structura strategiei
În structura sa, strategia se bazează pe opt piloni de intervenţie, care includ:
* Guvernanţă, responsabilitate şi conformare: implementarea obligatorie a procedurii CCMS şi obligaţiilor SSM, cu indicatori şi audit;
* Cadrul juridic şi aplicarea legii: crearea unei infracţiuni specifice, urmărire din oficiu, sancţiuni administrative, interdicţii de acces;
* Securitate fizică şi tehnologică: stabilirea standardelor minime naţionale, achiziţii de servicii de pază, butoane de panică, CCTV;
* Management operaţional: protocoale de intervenţie cunoscute sub denumirea „cod de violenţă”, colaborare eficientă cu forţele de ordine;
* Competenţe şi cultură organizaţională: instruire în de-escaladare, reducerea cauzelor organizaţionale ale violenţei;
* Raportare şi un Observator Naţional: sistem unitar de raportare, încurajarea raportărilor complete, analize anuale;
* Sprijin pentru victime: asistenţă juridică şi psihologică, recunoaşterea agresiunilor ca accidente de muncă;
* Integrarea siguranţei personalului în standardele ANMCS: propunerea a 28 de indicatori pentru inclusiunea în ediţia a III-a a standardelor de acreditare.
Prioritățile FSSR
Prin intermediul acestei strategii, FSSR solicită ca priorităţi esenţiale adoptarea strategiei naţionale şi formarea unui mecanism interministerial pentru implementarea acesteia. De asemenea, este necesară aplicarea imediată a procedurii menţionate în Anexa nr. 11 CCMS în toate unităţile sanitare, completată de audite şi consecinţe pentru neconformare. FSSR pledează pentru standardizarea securităţii în spitale, stabilirea unui standard minim naţional şi achiziţii de pază orientate pe performanţă, precum şi crearea Observatorului Naţional şi a unui sistem unitar de raportare a agresiunilor.
Legislație și sprijin post-incident
Alte priorităţi menţionate de federaţie includ elaborarea unui pachet legislativ specializat: definirea infracţiunii specifice, urmărirea din oficiu, amenzi administrative, precum şi un program naţional de sprijin post-incident pentru victime. FSSR îşi propune, de asemenea, integrarea indicatorilor de siguranţă a personalului în standardele ANMCS de acreditare.
Conferințe și evaluări viitoare
Forma finală a strategiei va reflecta rezultatele a două conferinţe programate la Cluj-Napoca (27 februarie), centrată pe calitatea vieţii profesionale, şi la Târgu Mureş (13 martie), care va evalua contextul actual în raport cu noi prevederi specifice în CCMS.
Incidente recente asupra personalului medical
Potrivit FSSR, în perioada 16 – 22 februarie, au fost înregistrate două atacuri grave asupra medicilor în timpul exercitării funcţiunii, la UPU Târgu Jiu şi în sala de resuscitare a Spitalului Orăşenesc Borşa. Aceste incidente au evidenţiat vulnerabilitatea structurală a personalului medical din spitalele publice din România.
Autoritățile reacționează
Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă a evaluat agresarea unui medic în timpul resuscitării drept un act de „gravitate extremă”. Potrivit datelor furnizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, între 8% şi 38% dintre lucrătorii din sănătate experimentează violenţă fizică pe parcursul carierei lor. Federaţia Europeană a Asistenţilor Medicali a raportat că riscul de violenţă ajunge până la 80% în anumite ţări europene. În România, datele sistematice lipsesc, evidenţiind o parte a problemei.
Comentarii din partea FSSR
FSSR a subliniat că protejarea profesioniştilor din sănătate nu constituie un privilegiu, ci o condiţie esenţială pentru asigurarea funcţionării optime a sistemului sanitar, astfel încât cetăţenii să beneficieze de servicii medicale de calitate.
Incidentul de la Borşa
Bărbatul care a atacat un medic în seara zilei de 20 februarie la spitalul din Borşa a fost reţinut, conform informaţiilor furnizate de Poliţia Maramureş. Ancheta poate conduce la emiterea unui mandat de arestare.
Detaliile incidentului
Reprezentanţii Poliţiei Judeţene Maramureş au confirmat că s-a emis o ordonanţă de reţinere pe numele agresorului, care a fost introdus în centrul de arestare preventivă. Luni, agresorul va fi prezentat instanţei, unde se vor solicita măsuri preventive suplimentare.
Contextul atacului
Incidentul a avut loc în timpul manevrelor de resuscitare a unei paciente. Ginerele acesteia a dorit să intre în sala de urgenţă, iar după ce a fost refuzat, a atacat medicul. Din păcate, pacienta a fost declarată decedată ulterior.
Apelul Ministerului Sănătății
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a cerut tuturor managerilor unităţilor sanitare să convoace de urgenţă serviciile interne de protecţie, pentru a stabili reguli clare şi proceduri actualizate de intervenţie. Aceasta vine după incidentul din Maramureş, ca urmare a unui alt atac recent în Târgu Jiu.
Declarații oficiale
Secretarul de stat Raed Arafat a subliniat că agresarea personalului medical afectează grav încrederea dintre societate şi cei care oferă îngrijiri. El a afirmat că există o obligaţie de a lua poziţie şi de a acţiona, nu doar prin sancţiuni legale, ci şi printr-un mesaj public clar: „Medicii, asistenţii, paramedicii, pompierii nu sunt ţinte.”
